Renunţăm la energia nucleară?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Germania anunţă că îşi va desfiinţa până în 2021 toate centralele nucleare, guvernul elveţian intenţionează acelaşi lucru, ţările din G 8 vor să definească un nou program mondial de securitate, omenirea se teme tot mai mult de propriile ei invenţii tehnologice...

Cam aşa ar putea fi rezumat momentul de după catastrofa produsă la centrala de la Fukushima, a cărei gravitate o egalează pe cea de la Cernobîl, cum recunoaşte acum şi guvernul japonez. Prezent la summitul de la Deauville, premierul nipon declara că pune la dipoziţia tuturor datele  adunate de pe urma acccidentului, iar Japonia va organiza anul viitor o conferinţă internaţională pe tema securităţii nucleare. Între timp, probele culese pe fundul oceanului şi pe uscat, pe o vastă suprafaţă  din jurul centralei, fac dovada unor contaminări masive. Cu spiritul lor stoic, japonezii îşi asumă drama şi încearcă să o depăşească. Aproape două sute de pensionari s-au oferit benevol să repare reactoarele afectate, ştiind că îşi scurtează sigur viaţa. Admirabil sacrificiu! Dar la Deauville s-au exprimat, deocamdată, doar bune intenţii despre ridicarea normelor de securitate la centralele existente şi la cele viitoare. Se fac noi recomandări, în absenţa unor noi criterii obligatorii pentru întreg parcul mondial de centrale nucleare. Cum şi cine va putea să impună pe viitor norme superioare de siguranţă pentru toate ţările cu parc nuclear, extrem de costisitoare, de la structura fundaţiilor până la obligativitatea unei cuve duble pentru fiecare reactor? Greu de ştiut. Apare din nou fantoma unei guvernanţe mondiale inexistente. Numeroase ţări, între care şi Franţa, depind prea mult de energia nucleară şi nu vor renunţa la ea (nici Japonia nu vrea să renunţe). Altele, precum Germania şi Elveţia au suficienţi bani pentru a investi masiv în tehnologiile alternative, ştiind însă că ele vor fi insuficiente multă vreme. Până nu demult, energia nucleară era considerată şi cea mai sigură, şi cea mai rentabilă. Acum se vede că, pe măsură ce sporesc costurile de instalare şi cheltuielile de stocare a deşeurilor, această energie devine foarte de scumpă. Şi rămâne extrem de periculoasă.

În fond, ne aflăm la o adevărată răscruce în civilizaţia noastră industrială şi post-industrială. Deja filosoful rus Leon Şestov spunea, înainte să apară nuclearul, că, „pe măsură ce raţiunea triumfă, rămâne din ce în ce mai puţină realitate".  Raţionalitatea matematică devenită instrument tehnic dominator este şi sursa unor catastrofe care îi scapă raţionalităţii. Fără să intrăm în iraţionalitate, ar trebui să mai ascultăm şi de sensibilitatea care e prietenă cu limitele noastre. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite