"Cum se vorbește, la voi în România, despre cutremurul de la noi?"

 „I love Japan“, spune, cu convingere, Matsuda Kageaki, un bătrân patron de patiserie care a prins catastrofa de la Hiroshima, din 1945. Seniorii din Tokyo sunt nemulţumiţi de comportamentul tinerilor care golesc rafturile magazinelor, acumulând mai mult decât au nevoie.

Citiţi şi: În mijlocul dezastrului: Ameninţarea radiaţiilor a golit străzile din Tokyo

Deşi la mai puţin de 250 de kilometri de ei, la Fukushima, e pe cale să se producă o catastrofă nucleară, japonezii de rând par mai îngrijoraţi de soarta conaţionalilor lor din nord, acolo unde sute de mii de oameni sunt sinistraţi în urma cutremurului şi a tsunamiului de vineri. În cartierele mai îndepărtate ale metropolei Tokyo ameninţarea radiaţiilor radioactive e chiar şi mai îndepărtată decât pentru „corporatiştii" din centru.

În piaţa din pitorescul cartier Kamata oamenii vorbesc mai degrabă despre situaţia sinistraţilor din Sendai, acolo unde, de ieri, a început să ningă abundent. "Clienţii sunt mai tăcuţi şi, în general, nu discută decât despre cutremur. Parcă, de la cutremur, oamenii nu mai savurează ca înainte timpul petrecut la noi", ne explică Yamakama Koichi, unul dintre chelnerii unui restaurant cu specific italian din Kamata. El ne povesteşte şi care a fost prima reacţie a clienţilor fideli vineri, imediat după cutremur: „Toţi cei care aveau rezervări au sunat să le anuleze".

În ciuda cutremurului devastator prin care trecuseră, oamenii au considerat că trebuie să anunţe că nu mai pot ajunge să ia cina. Îl întrebăm dacă se teme de pericolul radiaţiilor de la Fukushima. Este tânăr, are un copil acasă. Ezită să dea un răspuns clar: „Dacă se dau atâtea ştiri alarmante la televizor e normal să fim îngrijoraţi. Dacă aş părăsi Tokyo pentru a-mi pune familia la adăpost...? Depinde cât de mult s-ar înrăutăţi situaţia. Momentan nu mă gândesc la asta şi nici nu fac ceva special."

Cum ne vede România?

Magazinele de produse electrice fac şi ele economie de curent  Foto: Reuters

Cu toate acestea, a început deja să simtă efectele distrugerilor provocate de cutremur. „Am fost deja informaţi de către distribuitorii de la care ne alimentăm că s-ar putea să ne confruntăm cu unele probleme legate de transport", spune Koichi.  Înainte de a pleca, tânărul japonez are şi el o curiozitate. Ne opreşte şi ne întreabă: „cum vorbeşte lumea din ţara voastră despre ce s-a întâmplat la noi? Ce scrie presa despre asta?".

„Oamenii simt compasiune şi totodată sunt îngrijoraţi. Acum 34 de ani, tot în luna martie, la noi a avut loc un cutremur foarte puternic în urma căruia mii de oameni au murit. Românii sunt îngrijoraţi că, dacă aşa ceva s-ar întâmpla la noi, ar fi mult mai rău, pentru că noi avem multe clădiri vechi şi şubrede", îi transmite translatorul nostru, Alex. Tânărul dă îngândurat din cap. Nu prea înţelege de ce există clădiri vechi şi şubrede în capitala unei ţări.

„I love Japan"

Matsuda Kageaki, patron de patiserie  Foto: Vlad ilina

Domnul Matsuda Kageaki (75 de ani) are o patiserie japoneză mică în colţul pieţei. A apucat şi bombele atomice lansate de americani,în 1945, la Hiroshima şi Nagasaki, a apucat şi reconstrucţia Japoniei după război şi câte şi mai câte perioade grele pentru această ţară. Are însă un zâmbet şi o jovialitate care te cuceresc pe loc. „Pe clienţii mei îi văd mai agitaţi, mai neliniştiţi, de cînd cu ştirile despre radiaţii. Lumea parcă, de câteva zile, cumpără mai mult. La ştiri se spune că nu ne mai ajunge pâinea, se anunţă că lumea îşi cumpără provizii.

În condiţiile astea, se pune presiune pe oameni să cumpere mai mult. Lumea este panicată. Reacţia este exagerată şi lumea ar fi mai bine să fie liniştită." Domnul Matsuda este puţin supărat pe cei care cumpără mai mult decât au nevoie. „Ar trebui ca alimentele să ajungă în nord, la Sendai, unde oamenii au nevoie de ele. În condiţiile astea ar fi normal să fie unele lipsuri la Tokyo. În loc să cumpere aşa mult oamenii ar trebui să se liniştească".

Bătrânul tresare atunci când îl întrebăm dacă ar pleca din Tokyo dacă situaţia de la centrala nucleară s-ar înrăutăţi. „Nu aş pleca nicăieri. Cu toate că am trecut prin multe, ăsta a fost cel mai puternic cutremur pe care l-am trăit. Nu vreau să plec de aici. Unde să plec?". Ia o pauză de câteva secunde, trage aer în piept şi apoi exclamă probabil una dintre puţinele expresii în limba engleză pe care o ştie, pentru a se asigura că înţelegem şi noi, străinii, mesajul său: „I love Japan!" (Iubesc Japonia!)

În frizeria domnului Tomado Eihachi, televizorul merge nonstop pe un canal japonez de ştiri. La vârsta respectabilă pe care o are (peste 75 de ani)  se lasă mai greu impresionat de „ştirile alarmiste" difuzate la tv. La cutremur, povesteşte el, a fost printre puţinii din cartier care nu au ieşit în stradă. A rămas în prăvălia sa. „Dacă ieşeam afară riscam
să-mi cadă ceva în cap, aşa că mai bine am stat înăuntru", ne explică el cu autoritatea unui om care a trecut prin multe asemenea încercări. A observat şi el nebunia din magazine din ultimele zile. „Am văzut şi eu cum dispar produsele din magazine. Dar nu vreau să intru în jocul ăsta. Eu cumpăr doar ce am nevoie".

Brutăria doamnei Suzuki

Radioactivitatea, măsurată la Tokyo   Foto: Reuters

Există şi oameni cărora toată nebunia creată în rândul populaţiei legată de radiaţii le-a adus avantaje. Doamna Suzuky, patroana brutăriei cu acelaşi nume, a închis încă de la prânz. A vândut în timp-record toate produsele, la fel ca în ultimele două zile. Cu toate acestea, nu este prea entuziasmată. „Este o reacţie exagerată. Oamenii cumpără mai mult decât de obicei, deci este clar că nu consumă mai mult şi că îşi fac stocuri".

La standul de alături, un tânăr angajat al unui aprozar nu-şi vede capul de treabă - vânzările merg de minune. „Clienţii cumpără foarte mult, iar eu fac tot ce pot pentru a vinde cât mai mult". Revine însă şi îşi exprimă şi un regret: "...japonezii nu mai sunt aşa de uniţi ca acum câteva generaţii". Şi totuşi, au reuşit să impresioneze o lume întreagă prin solidaritatea lor.

"În loc să cumpere aşa mult, oamenii ar trebui să se liniştească."
Matsuda Kageaki
patron de patiserie

Încă o lovitură pentru sinistraţii din nord

Mii de persoane rămase fără un acoperiş deasupra capului au, începând de ieri, de suportat şi un frig pătrunzător pe lângă toate vicisitudinile la care au fost supuşi. Zăpada căzută ieri în nordul Japoniei îngreunează misiunea soldaţilor japonezi şi a salvatorilor internaţionali de a găsi supravieţuitori.

În prefecturile Iwate, Miyagi şi Fukushima, cele mai afectate, temperaturile au coborât până la minus 5 grade Celsius în noaptea de marţi spre miercuri. 80.000 de militari, poliţişti şi salvatori japonezi se luptă continuu pentru descoperirea supravieţuitorilor de sub dărâmături. În continuare, aceste regiuni se confruntă cu lipsa acută a combustibilului, sunt rupte de sudul ţării după ce rutele de acces au fost distruse de seism, iar telecomunicaţiile funcţionează deficitar.

Toată lumea face economie

Mai mult decât să se pună la adăpost de radiaţii, locuitorii din capitala niponă sunt acum preocupaţi să facă economie. La energie. Cum centrala nucleară de la Fukushima este nefuncţională, regiunea se confruntă cu serioase probleme de alimentare cu energie electrică.

Zilele acestea, cuvântul de ordine în Tokyo este cumpătarea. De la micii comercianţi până la marile companii, toţi încearcă să facă, după posibilităţi, economie. În centrele comerciale, unele asemănătoare talciocurilor de la noi, unde se adună micii comercianţi, toată lumea încearcă să stingă luminile de care nu este neapărat nevoie. Fiecare însă o face după posibilităţi şi după cât doreşte. Unii patroni au decis să-şi stingă reclamele de la magazine şi restaurante.

Unii comercianţi de electrocasnice au decis, de exemplu, să închidă televizoarele aflate la vânzare din vitrinele magazinelor lor.  Alţii au decis chiar să-şi închidă definitiv afacerile în această perioadă - de exemplu, patronul unui magazin de jocuri electronice din Kamata a decis să tragă obloanele zilele acestea, mai ales că firma sa consuma cea mai multă energie din cartier. Nici simplii cetăţeni nu stau degeaba. Se renunţă la orice lumină care nu este absolut necesară - la unele blocuri au fost stinse luminile de pe scară sau din parcări.

Rafturile, tot mai goale pe zi ce trece   Foto: Reuters