Cum va schimba Fukushima lumea

Tragedia japoneză a repus pe tapet pericolul pe care îl implică energia nucleară. Înlocuirea ei va fi însă un fenomen costisitor şi de durată. Germania mizează mult pe cărbune, un poluator puternic, în timp ce Franţa nu vrea să renunţe la energia atomică foarte ieftină.

Premierul japonez, Naoto Kan, a fost prezent ieri în Parlament pentru a prezenta situaţia de la centrala nucleară Fukushima, după informaţiile privind prezenţa plutoniului în sol. La mai bine de două săptămâni de la producerea cutremurului şi a valurilor uriaşe, compania Tepco, proprietara centralei, nu reuşeşte să oprească scurgerile de substanţe radioactive.

Citiţi şi:

FOTO Povestea primei centrale nucleare din lume, devenită muzeu

Ofensiva nucleară rusească: 12 reactoare în imediata apropiere de Republica Moldova şi România

Mai mult, dacă până acum era vorba doar de iod, cesiu şi uraniu, zilele acestea s-a descoperit şi plutoniu în sol, în cinci locuri din apropiere de centrală. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a precizat că nivelul nu este unul îngrijorător, dar compoziţia arată că plutoniul provine de la centrala nucleară. Or, acest lucru înseamnă că miezul reactorului 3 se topeşte, acesta fiind singurul reactor care foloseşte plutoniu. Această substanţă radioactivă este periculoasă deoarece perioada de înjumătăţire (pierderea proprietăţilor radioactive) este de 25.000 de ani. Pe de altă parte, plutoniul este un element greu ce nu se împrăştie uşor în atmosferă.

Exemplul german

Accidentul de la Fukushima ar putea antrena schimbări mari în Germania. După alegerile de duminică, Uniunea Creştin-Democrată a cancelarului Angela Merkel nu va mai conduce probabil landul Baden-Württemberg, pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial. Marii învingători sunt Verzii, chiar dacă Merkel a decis închiderea temporară a şapte reactoare vechi după incidentele de la Fukushima. Alegătorii aşteaptă însă mai mult, dar cancelarul are pe masă mai multe cereri de prelungire a duratei de funcţionare pentru câteva centrale vechi. Înlocuirea energiei atomice se face extrem de dificil.

După decizia din 2002 de a abandona energia nucleară - Schröder propusese 2022, Merkel a schimbat termenul-limită pentru 2030 -, Germania nu a făcut paşi importanţi în această direcţie: doar 6,6% din energia produsă este regenerabilă, 11% dacă este socotită şi cea hidro. În plus, cărbunele rămâne principala sursă a producţiei de energie - 44%. Ceea ce se traduce prin poluare masivă.
 
Franţa: alternative scumpe

Cea mai reticentă la schimbare va fi, fără îndoială, Franţa. Pe locul al doilea în lume, cu 58 de reactoare (SUA are 104), Franţa mizează din anii '70 pe energia nucleară. În plin Război Rece, Parisul şi-a mobilizat toate forţele pentru a fi printre naţiunile fruntaşe în domeniu. S-a mers până ­într-acolo încât Pierre Pellerin, responsabil pentru protecţia împotriva substanţelor radioactive, a susţinut, în 1986, că norul de la Cernobîl s-a oprit la graniţele Hexagonului, pentru a nu afecta imaginea energiei atomice în rândul francezilor, notează „Le Point".

Un alt aspect important este de natură pecuniară: energia atomică produsă în Franţa este foarte ieftină. Factura la energie a unui francez este cu 40% mai mică decât a oricărui alt locuitor de pe planetă. Înlocuirea ar însemna recurgerea la cărbune, gaz sau petrol, substanţe mult mai poluante şi mai scumpe. Iar energiile regenerabile nu sunt văzute cu ochi buni de francezul obişnuit cu energie ieftină. Astfel, un kilowatt nuclear este de 10 ori mai ieftin decât unul solar, de patru ori mai ieftin decât unul eolian marin şi de două ori mai ieftin decât un kilowatt eolian terestru. O soluţie ar fi subvenţionarea masivă.

Rusia îşi vede netulburată de treabă, anunţând că nu intenţionează să renunţe la cele 10 centrale nucleare aflate în curs de construire. Nici China, unde consumul de energie este în creştere, nu va renunţa la energia atomică (are 77 de reactoare în construcţie), deşi are mai multe zone cu activitate seismică. În 2007, Congresul îşi dădea acordul pentru împrumuturi guvernamentale în vederea construirii de noi centrale. 28 de cereri au fost înaintate în urma acestei decizii. A venit însă criza, iar în prezent doar două centrale sunt în curs de construire, fără a avea toate aprobările. În Japonia, discuţiile se poartă nu neapărat în jurul energiei atomice, ci sunt concentrate pe incompetenţa birocraţilor şi a companiei Tepco, suspectată de ani buni de diverse nereguli. Ministrul nipon al Strategiei Naţionale, Koichiro Gemba, a declarat ieri că guvernul ar putea naţionaliza compania TEPCO.

Centrale pe falii seismice

Oficialii Tepco îşi cer scuze populaţiei evacuate  Foto: AFP

Mai multe centrale nucleare se află în apropierea unor falii seismice sau pe lângă zone cu activitate seismică, precum Cernavodă, construită pentru a rezista unui cutremur de 8 pe scara Richter. În prima categorie intră cele patru reactoare ale centralei din California. Opinia publică, aflată în aşteptarea unui mare cutremur („The Big One"), este alarmată de faptul că centrala nu este protejată pentru un seism mai mare de 8 pe Richter. Senatorul republican Sam Blakeslee vrea să blocheze în Congres prelungirea duratei de viaţă a centralei.

Islanda, 100% energie regenerabilă

Un aparat Geiger arată radioactivitate crescută şi dincolo de zona de protecţie de 30 de km   Foto: AFP

Dezbateri aprinse au loc în Turcia, în urma deciziei Guvernului de la Ankara de a construi prima centrală nucleară din ţară. Turcii nu au o problemă cu energia nucleară, ci cu locul ales: Akkuyu, un oraş aflat la doar 25 de kilometri de o falie seismică. Islanda este singura ţară din lume în care energia este 100% regenerabilă (75% este hidraulică). În Uniunea Europeană, pe lângă Germania, Austria, Danemarca, Grecia, Irlanda şi Portugalia sunt ţări antinucleare. Dar UE în ansamblu nu pare a le împărtăşi direcţia. Autorităţile de la Bruxelles nu ­şi-au pus problema renunţării la energia nucleară după incidentele de la Fukushima, ci au anunţat că toate centralele nucleare de pe teritoriul Uniunii vor fi supuse unor „teste de stres".

Sarkozy, la Tokyo

După ce şi-a trimis experţii la Fukushima, preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, va efectua mâine o scurtă vizită la Tokyo. În calitate de lider al G8 şi G20, Sarkozy vrea să asigure Japonia de sprijinul şi solidaritatea marilor puteri economice.

Apă radioactivă la robinet

Japonia a adoptat ieri un buget-record, de 92.412 de miliarde de yeni (1.130 de miliarde de dolari), în care au fost incluse şi cheltuielile pentru reconstrucţie, care s-ar putea ridica la 10.000 de miliarde de yeni în următorii ani. Dincolo de pagubele economice, japonezii sunt mai îngrijoraţi de efectele scurgerilor radioactive. Aceste substanţe au ajuns deja în lapte, în legumele şi fructele din provinciile învecinate centralei şi chiar în apa de la robinetele locuitorilor din Tokyo, capitala fiind la 220 de kilometri de centrală.

Oficialii Tepco infirmă informaţiile din presă potrivit cărora substanţele au ajuns şi în apa oceanului. Ei susţin că apa folosită pentru răcirea barelor de combustibil uzat s-a scurs din reactoare, dar nu a ajuns în ocean, ci s-a oprit undeva la 55 de metri. După ce SUA şi unele ţări europene au avut de-a face cu iodul radioactiv, China a anunţat urme de iod în mai multe provincii din sud-est, printre care Shanghai. Iod radioactiv a fost detectat şi la Seul, dar nivelul nu prezintă riscuri pentru oameni. În statul american Ohio, ultima ploaie a fost radioactivă.