O saptamana pe planeta Cehov

Timp de aproape o saptamana, Teatrul National "Vasile Alecsandri", din Iasi, a gazduit Festivalul international Cehov, marcand astfel Centenarul mortii marelui dramaturg, cel mai jucat pe scenele

Timp de aproape o saptamana, Teatrul National "Vasile Alecsandri", din Iasi, a gazduit Festivalul international Cehov, marcand astfel Centenarul mortii marelui dramaturg, cel mai jucat pe scenele romanesti, indeosebi in ultima jumatate de secol, alaturi de Caragiale si Shakespeare. Pe afisul festivalului, organizat cu sprijinul Ministerului Culturii si Cultelor, au figurat spectacole ce au avut un ecou deosebit in randul publicului iesean, un public informat si rafinat, care a umplut, de altfel, in fiecare zi, pana la refuz, Sala Mare si Sala Studio ale Nationalului. Si asta, in conditiile in care costul biletelor a fost cu 50 la suta mai mare decat in mod obisnuit. Cele mai asteptate au fost evolutiile trupelor straine, in primul rand cele ale Teatrului de Drama din Moscova, condus de Armen Djiharnian, o legenda vie a artei teatrale si cinematografice rusesti, si Teatrului Dramatic Rus de Stat "A.P. Cehov", din Chisinau. Spectacolele acestora, ca si cel al Teatrului din Silistra, al doilea ca importanta si traditie in Bulgaria, au raspuns asteptarilor publicului, dar si celor ale oamenilor de teatru, criticilor si jurnalistilor prezenti la Iasi. Cat priveste trupele romanesti - din Iasi, Bucuresti, Targoviste si Sf. Gheorghe - reprezentatiile acestora au excelat mai ales prin noutate ideilor si viziunilor regizorale. Regizorul Yachmenev imi declara, inainte de gongul de inceput al spectacolului prezentat de Teatrul de Drama din Moscova, un teatru tanar, cu o existenta de numai opt ani, cu un colectiv ce nu depaseste varsta medie de 35 de ani, finantat in exclusivitate de Guvernul Federatiei Ruse: "Dupa cum stiti, exista trei variante ale acestui text. Primele doua sunt scrise la Yalta. Varianta nr. 3 a fost lucrata de regizorul Mihail Cehov, fratele scriitorului, in 1903, impreuna cu Stanislavski si cu trupa celebrului MHAT. Pentru spectacolul nostru am luat ca baza prima varianta a piesei "Trei surori", care nu s-a mai montat niciodata, nicaieri. Ea se deosebeste de cea definitivata la MHAT. E mai laconica si mult mai dura". Oaspetii Nationalului iesean au elogiat organizarea impecabila a festivalului, care a prilejuit si dezbateri privind miscarea teatrala actuala de la noi si din alte spatii culturale, conditia actorului si regizorului, mutatiile de conceptie estetica si de lectura regizorala, in acord cu sensibilitatea lumii si epocii noastre, precum si lansari de carti (monografii, volume de memorii si interviuri) despre si de mari actori si regizori, editate de revista "Teatrul azi", Fundatia "Camil Petrescu". Dintre opiniile pe care le-am consemnat, o reproduc in incheiere pe cea a directorului Teatrului "Tony Bulandra" din Targoviste - Mihai Constantin Ranin: "Am fost foarte interesat de productiile rusesti de la Moscova si Chisinau. Am regasit in jocul actorilor marca marii scoli de teatru ruse. Totusi, montarile rusilor imi par putin cam paseiste. Viziunile regizorale sunt marcate de ideea revolutiei bolsevice. Lucrul cu actul si as spune cu ideile lansate este unul de detaliu filigranat. Senzatia finala e una de deja vu. La noi, in Romania, prin contactul cu teatrul modern european si din dorinta de demitizare, se produc adevarate cutremure in randul publicului conservator si se smulg aplauze din partea celui curios si rebel. Or, acesta este rolul artistului: sa produca furtuna, mai ales atunci cand pericolul desertului cultural ne ameninta astazi din toate partile".