In proiectul Rosia Montana, statul roman are mai mult de pierdut

Apeland la grija declarata de presedintele Traian Basescu pentru siguranta nationala amenintata de coruptia generalizata, profesorul doctor Ioan Piso, directorul Muzeului National de Istorie a

Apeland la grija declarata de presedintele Traian Basescu pentru siguranta nationala amenintata de coruptia generalizata, profesorul doctor Ioan Piso, directorul Muzeului National de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, face un apel public la judecata primului om din stat, explicand ca statul roman ar pierde din toate punctele de vedere daca ar semna un contract cu firma interesata de exploatarea aurului din Muntii Apuseni. "In aceasta afacere statul roman detine prin Mininvest Deva 19 la suta din actiuni si va obtine un profit de 2 la suta. Din rapoartele intocmite de specialistii Academiei Romane reiese ca, de pilda, profitul pe care statul Kirghistan il obtine din exploatarea aurului in urma unui contract cu o firma canadiana sau americana este de 85 la suta. Un profit mai mic este astazi de neconceput pentru un stat care detine respectivele bogatii, pe cand un profit de 2 la suta nu se putea imagina nici macar in perioada coloniala. (...) Cine vrea sa va convinga de utilitatea acestui proiect pentru economia tarii pune cu buna stiinta in pericol siguranta nationala", ii spune doctorul Piso presedintelui. Tehnic vorbind, singura modalitate de exploatare in acest caz este cianurarea, astazi interzisa de legislatia europeana. Care sunt urmarile, daca statul roman va accepta? "Ne vom alege peste 15 ani cu un lac de cianuri si metale grele de 600 ha, sprijinit de un baraj de 180 de m la numai 4 km in amonte de Abrud. Chiar daca barajul va rezista, cianurile vor patrunde in panza freatica, iar la o anumita temperatura se vor evapora". Amintind accidente similare, care i-au alarmat mai mult pe vecinii nostri decat autoritatile romane, prof. dr. Piso precizeaza ca proiectul nu este o solutie economica viabila pentru zona: "Capitalul ar fi investit in buna masura in utilaje straine, iar multe dintre putinele sute de locuri de munca ar fi ocupate de specialisti straini, iar aceasta timp de 15 ani. Ce se va intampla dupa aceea cu aceasta zona? Asta intelegem noi prin dezvoltare durabila, nelipsita din directivele europene?" Nu in ultimul rand, directorul Muzeului National de Istorie a Transilvaniei trece in revista importantul patrimoniu istoric si arheologic al zonei, care ar fi compromis de interventiile in vederea exploatarii aurului din zona. "S-au pastrat aici asezari de minieri cu locuinte, temple si cimitire, a caror cercetare arheologica ar putea dura zeci de ani. Alburnus Maior este celebru mai cu seama datorita galeriilor de o complexitate si o frumusete neasemuita si din care este cunoscuta doar o parte infima. Numai in muntele Carnic, unul dintre muntii care urmeaza a disparea, o echipa franceza a descoperit zeci de kilometri de galerii, dintre care 5 km de galerii romane. Va asigur ca sunt cu mult mai impresionante decat cele pe care le-am vazut in Spania, dar care se afla sub protectia UNESCO si sunt vizitate anual de zeci de mii de turisti, in vreme ce pe ale noastre autoritatile le scot la mezat." Profesorul Piso aminteste si graba cu care Comisia Nationala de Arheologie din Ministerul Culturii si Cultelor a dat, in 2001, 2002 si 2003 certificatele de descarcare de sarcina arheologica necesare inainte de inceperea exploatarii, in timp ce firma direct interesata de obtinerea acestora sponsoriza Premiile MCC pentru patrimoniu si cartile demnitarilor din acest minister. "Daca acest proiect mai este astazi luat in considerare impotriva logicii si bunului simt, singura explicatie este coruptia. Nu va pot spune si nici nu este treaba mea sa va spun cine a fost mituit, dar va amintesc o vorba a regelui macedonean Filip II: "Un magar incarcat cu aur darama cele mai puternice ziduri".(...) Or, cum foarte frumos ati afirmat cand v-am ales, coruptia este alaturi de terorism cel mai mare pericol pentru siguranta nationala", ii mai spune Ioan Piso presedintelui Basescu in incheierea apelului pe care i-l trimite. In acelasi timp, ministrul Culturii, Mona Musca, a decis sa organizeze o dezbatere publica, pentru a asculta argumentele tuturor celor implicati in proiect si a afla care sunt parerile specialistilor: "Rosia Montana este o prioritate pentru Ministerul Culturii, imediat ce va fi numit secretarul de stat cu problemele de patrimoniu vom organiza o dezbatere pe aceasta tema. Asta in cateva saptamani, cel mult doua luni." Mona Musca intentioneaza de asemenea sa faca o vizita la Rosia Montana. Cat despre faptul ca Ministerul Culturii si Cultelor a fost actionat in instanta pentru descarcarile de sarcina arheologica considerate abuzive de Fundatia Alburnus Maior, ministrul Culturii a declarat: "Poate e chiar bine sa se intample asa, eu nu-i pot impiedica in nici un caz pe cei ce cauta adevarul. Poate justitia este o modalitate de a se taia nodul gordian". De mentionat ca presedintele Traian Basescu a declarat public ca sustine proiectul exploatarii de la Rosia Montana, precizand, totusi, in primul interviu dat in calitate de presedinte al Romaniei, aparut in ziarul Adevarul: "Eu cred ca pentru zona nu este o solutie rea. Este insa o parere de politician si nu una de specialist si va asigur ca voi tine cont de punctul de vedere al specialistilor". Luni, ministrul roman al Mediului si Gospodaririi apelor, Sulfina Barbu, a avut o intalnire cu omologul sau maghiar, Miklos Persanyi, printre subiectele discutate aflandu-se si conditiile evaluarii impactului asupra mediului in cazul controversatului proiect al exploatarii aurului de la Rosia Montana.