Şapte obsesii italiene
0
Lângă Seul, la Incheon, s-a deschis recent un sediu permanent al Trienalei de Design de la Milano. Trienala de la Milano urmează să deschidă alte asemenea centre de design la New York, la Tokyo şi în Brazilia.
Cu un nume de o lungime incredibilă, „Milano Design City Exhibition Center La Triennale di Milano Incheon“, noua construcţie destinată unui centru permanent al Trienalei în localitatea Incheon, aflată în sudul capitalei sud-coreene, a fost realizată de un cunoscut birou de arhitectură italian, Mendini, şi de firma Archiban.
Ea are rolul, potrivit declaraţiei lui Davide Rampello, fondatorul Trienalei, de „a reprezenta Italia, cu ajutorul unui loc destinat promovării şi valorizării artei, arhitecturii, designului şi modei“.
După numai două ediţii în ţara sa, Trienala de la Milano a devenit o instituţie internaţională, care-şi propune să se extindă şi în afara Europei.
Istoria designului
Foarte apropiată ca stil de Palatul Trienalei de la Milano, noua construcţie din Coreea de Sud este prevăzută numai cu un singur nivel, ce se întinde pe o suprafaţă de şase mii de metri pătraţi. Interiorul cuprinde două spaţii de expunere, de 2.400 de metri pătraţi, respectiv 900 de metri pătraţi, o sală pentru congrese, cu 280 de locuri, o alta pentru diferite alte evenimente, o librărie şi o cafenea.
Există, de asemenea, spaţii pentru birouri şi un centru de documentare. Pe terasa vitrată a fost deschis un restaurant. La materializarea proiectului au contribuit, în afara autorităţilor locale din Milano şi Incheon, o mulţime de instituţii italiene cu profiluri diverse: Muzeul „Leonardo da Vinci“, Teatro alla Scala, Conservatorul „Giuseppe Verdi“, Piccolo Teatro din Milano, Centrul experimental de cinematografie, Institutul European de design, Camera de Comerţ din Milano...
Sala cea mai mare va găzdui în permanenţă temele prezentate în cadrul Trienalei milaneze, iar cea de-a doua este destinată expoziţiilor temporare. Noul muzeu de design a fost inaugurat cu expoziţia „Cele 7 obsesii ale designului italian“, o adevărată istorie a acestei arte, urmărind:1.
Teatrul Animist, 2. Marea burghezie şi sacralitatea luxului, 3. Dinamismul, 4. Lumina spiritului, 5. Democraţia, 6. Marea simplitate. Este o adevărată poveste, scrisă de Silvana Annicchiarico, directoarea muzeului, împreună cu Andrea Branzi şi Italo Rota, şi realizată filmic cu ajutorul regizorului Peter Greenaway şi al unei echipe formate din Ermanno Olmi, Antoni Capuano, Pappi Corsicato, Davide Ferrario, Daniele Luchetti, Mario Mortone şi Silvio Soldini.
În cealaltă sală, a fost deschisă o expoziţie pe care bucureştenii o cunosc deja: „Leonardo da Vinci. Natură, Artă şi Ştiinţă“. În cadrul ei, sunt expuse 37 de modele construite după studiile lui Leonardo, în domeniile zborului, mecanicii, construirii podurilor şi a maşinilor sau a ingineriei militare.
Valorizarea economică a culturii

Una dintre machetele din expoziţia „Leonardo da Vinci“ Foto: Epa
Proiectele de extindere ale Trienalei milaneze de design au, după cum recunoaşte conducerea acesteia, şi un scop pragmatic.
În afara artei, arhitecturii, designului şi a modei, noile reprezentanţe sunt preocupate şi de impresariatul turistic, şi de amplificarea relaţiilor economice specifice cu ţările în care sunt deschise.
Trienala pare să aibă capacitatea de se plasa pe piaţa designului, dacă ne gândim că sediul american urmează a fi amplasat la New York, în faţa vestitului MoMA.
Au existat critici care au comparat activitatea Trienalei în afara Italiei cu construirea de către francezi a clădirii Luvrului de la Abu Dhabi, a cărui piatră de temelie a fost pusă în luna mai a acestui an.
Diferenţa constă în promovarea de către italieni nu numai a arhitecturii şi a artei, dar şi a industriei, în timp ce Luvrul va promova numai cultura muzeografică.