Potsdam, oraşul fără griji

Potsdam, oraşul fără griji

Nicio vizită la Berlin fără Potsdam! E sfatul pe care-l veţi primi de la toţi cei care au colindat Germania. Şi asta pentru că orice călător e uimit de minunile reşedinţei de odinioară a împăraţilor Imperiului Germanic. Nu-i întrebaţi pe localnicii din Potsdam „unde e palatul?“. Veţi părea un ignorant. Celebru pentru reşedinţa Sanssouci, oraşul-grădină se poate lăuda însă cu 20 de palate, socotindu-le şi pe cele di

„Din Berlin la Potsdam merge/Drum de fier, precum se ştie“, scria Mihai Eminescu. Urmând indicaţiile poetului, cândva călător prin Germania la clasa a III-a, am luat S-bahn-ul S1 de la staţia Friedrichstrasse, pregătită pentru un drum de cel mult 45 de minute. Punctul terminus: Potsdam, capitala de astăzi a landului Brandenburg. Chiar dacă ghidurile de călătorie recomandă această destinaţie pentru perioada mai-octombrie - sezon în care sunt deschise toate palatele -, frigul nordic al zilei de 2 ianuarie nu m-a dezarmat. Aflasem de la cunoscători că nu se face să ratezi Potsdamul, mai ales dacă te afli la câţiva kilometri distanţă.

O grădină sub zăpadă

Aşezată între lacuri şi păduri, vechea reşedinţă a împăraţilor Imperiului Prusac aştepta cuminte sub zăpadă. Prima de anul acesta, prima şi pentru mulţimea de turişti asiatici care invadaseră oraşul de la prima oră a dimineţii. Odată cu ei mi-am scos aparatul de fotografiat, la adăpostul unui autobuz încălzit, încercând să iau acasă măcar puţin din uriaşa grădină-oraş acoperită de zăpadă.

În câteva minute urma să mă trezesc brusc în faţa cozii de la intrarea în Palatul Sanssouci. Inconvenientul a fost dat uitării imediat ce mi-am pus pâslarii, accesoriu obligatoriu pentru a traversa camerele unui palat altădată interzis până şi soţiei suveranului, darămite altor femei. Încăperile Schloss Sanssouci - palatul „fără griji“-, construit în stil „Rococo frederician“, au fost ridicate chiar după schiţele desenate de Frederic al II-lea cel Mare (1712-1786), cum a intrat în istorie monarhul din dinastia de Hohenzollern, cel care a introdus cultura cartofului în agricultura nemţească.

Masa rotundă a filosofilor

Construit ca reşedinţă de vară, Palatul Sanssouci este considerat „rivalul“ german al celebrului Versailles. Asemeni reşedinţei monarhilor francezi şi cea a împăraţilor prusaci a fost un magnet pentru artiştii vremii. „Urmele“ arhitecţilor, pictorilor şi sculptorilor se văd peste tot în palat, iar erudiţia lui Frederic cel Mare, unul dintre monarhii iluminaţi ai Europei, e atestată de camera de muzică, dar şi de biblioteca pe care am putut s-o admir doar prin fereastra unei uşi de interior. O legendă spune că însuşi Voltaire l-ar fi numit „cel Mare“ pe Frederic al II-lea. Scriitorul şi filosoful francez a fost unul dintre prietenii apropiaţi ai împăratului, nelipsit de la mesele lui rotunde („Tafelrunden“), alături de marchizul d’Argens - un expert în Grecia Antică, filosoful italian Algarotti şi doctorul La Mettrie.

Frederic filosofa în serile de vară cu prietenii lui în salonul de marmură de la Sanssouci, iar când vremea se răcea se retrăgea alături de ei în salonul de primire, singura încăpere încălzită a palatului. Nu e de mirare că împăratul s-a ales cu un reumatism de toată frumuseţea: fie vară, fie iarnă, cele zece camere principale ale palatului sunt de-a dreptul îngheţate.

Din dragoste pentru artă

Turiştii care aleg Potsdam ca destinaţie de vară se pot considera şi mai norocoşi decât mine: la ieşirea din reşedinţa Sanssouci, în partea stângă, poate trece chiar neobservată o clădire puţin cam sobră. Nu şi dacă te-ai documentat înainte şi ai aflat că asta e Galeria de artă, prima pinacotecă deschisă ca muzeu în Germania, în 1763. Din mai şi până la jumătatea lunii octombrie oricine poate vedea aici lucrări ale unor pictori celebri - Rubens, van Dyck sau Caravaggio -, deşi acestea reprezintă doar jumătate din zestrea lăsată de împăraţii prusaci, restul fiind distruse în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Deşi contrastează cu peisajul hibernal, Neues Palais (Palatul nou) ridicat tot de Frederic cel Mare pentru a ilustra măreţia Imperiului Prusac la finalul Războiului de şapte ani (1756-1763), e una dintre atracţiile din Parcul Sanssouci pe care nu trebuie să o rataţi, indiferent de anotimp. Sălile de banchet, salonul de marmură, salonul Grotto - cu pereţii decoraţi cu scoici, corali şi flori de mină -, dar şi teatrul construit în stilul Rococo promovat de împărat vă vor încânta.

Satul rusesc

Se pare că asemenea lui Frederic cel Mare şi celorlalţi monarhi prusaci le plăceau mult lucrurile autentice. Aşa se face că Frederic al III-lea al Prusiei (1770-1840), bun prieten cu Ţarul Alexandru I al Rusiei, a ridicat, după moartea acestuia (în decembrie 1825), un sat rusesc în marginea oraşului Potsdam. Aici au locuit ani de zile muzicanţii ruşi din armata imperială. Cele 14 case şi bisericuţa ortodoxă care formează astăzi Muzeul Alexandrowka reprezintă locul perfect în care te poţi retrage într-o după-amiază de iarnă, la o gustare cu blinii (un fel de clătite ruseşti) cu icre roşii şi un grog fierbinte îndulcit cu zahăr candel.

În Potsdam, cu Ana Jităriţă

Ana Jităriţă este absolventă a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii din Bucureşti, fost ziarist de business la „Evenimentul Zilei“ şi „Curentul“. A început gazetăria în urmă cu zece ani, la cotidianul local „Monitorul de Vaslui“. În prezent este editor al secţiunii „Viaţa“ din ziarul „Adevărul“.

Nu rataţi!

Palatul Cecilienhof (foto). Cunoscută pentru Conferinţa de la Potsdam din 1945, la care au luat parte premierul britanic Winston Churchill, preşedintele american Harry Truman şi dictatorul Iosif Stalin, reşedinţa este acum deschisă publicului. Cecilienhof se poate vizita în cadrul turului „Rute de graniţă ca parte a moştenirii culturale mondiale“, care pleacă de pe podul Glienicke, unde se făceau schimburile de spioni în timpul Războiului Rece. Tururile sunt organizate până la finele lui noiembrie 2009.

Privelişti asupra zidului. Expoziţia deschisă până la finele lui octombrie, la Palatul Babelsberg, include fotografii realizate de Peter Rohn în noiembrie 1989. Cadrele surprind o Republică Democrată Germană (RDG) - în care se afla şi Potsdamul -, al cărui viitor părea încă nesigur. Palatul Babelsberg este situat în apropiere de studiourile cu acelaşi nume, unde au fost filmate pelicule celebre, precum „Pianistul“, „Cititorul“, „Valkyrie“, „Plan de zbor“ sau „Nosferatu“.