VIDEO Patru formule ale comediei
0
„Pyramus & Thisbe 4 you“ schimbă ironic perspectiva asupra fatalităţii. Ceea ce face Dabija este o radiografie parodică a lumii spectacolului, cu apăsări de pedală la intersecţia dintre nou şi vechi în teatrul de acum.
„Pyramus & Thisbe 4 you“ e genul de spectacol pe care ai vrea să-l vezi încă o dată, imediat după ce s-a terminat. Ca pe „American Buffalo“, de la Teatrul Act din Bucureşti, sau „Jocul de-a vacanţa (opţiune 9)“, al lui Radu Afrim, de la Teatrul Municipal din Baia Mare. Diferite ca temă şi ca execuţie, cele trei spectacole au ca element comun puterea de contaminare a râsului.
Producţia marca Alexandru Dabija de la Teatrul Odeon din Bucureşti are ca punct de plecare scena meşterilor din „Visul unei nopţi de vară“, piesa lui William Shakespeare. În casa lui Gutuie, mai mulţi meşteşugari încearcă să joace „Prea trista comedie şi tragica moarte a lui Pyramus şi-a Thisbeii“, legenda amorezilor conţinută în „Metamorfozele“ lui Ovidiu. În „Pyramus...“, cei doi îndrăgostiţi nu se pot iubi din cauza rivalităţii familiei, se întâlnesc pe ascuns, dar amorul lor culminează în sinucidere. Istorisirea l-a inspirat pe Shakespeare să scrie „Romeo şi Julieta“.
Iubirea din mai multe unghiuri
Dabija oferă patru variante ale poveştii, într-un spectacol de doar o oră şi jumătate. Prima se joacă numai cu actriţe femei, cu trimitere directă la epoca lui Shakespeare (când actoria era doar o virtute artistică de genul masculin) şi ca o aluzie colegială la „Lear“ (montat de Andrei Şerban la Teatrul Bulandra din Bucureşti, numai cu femei pe scenă).
A doua variantă este oferită de o mână de studenţi la Actorie, mereu dispuşi să facă ceva extrem ca să iasă în evidenţă: să ţipe, să-şi smulgă hainele de pe ei, să injecteze o falsă pasiune în scenele fierbinţi. Ionel Mihăilescu joacă rolul unui profesor un pic dereglat, didacticist, elitist ratat şi fără viziune, care încearcă să-i strunească. Dar pedagogia lui are claritatea cretei care scârţâie pe tablă. Dabija arată aici că metodele de predare din prezent sunt ori desuete, ori inadecvate. Învăţământul superior este în disonanţă cu nevoile studenţilor, funcţionează cel mult ca un ecou în prăpastia comunicării şi îşi trăieşte continuu criza de autoritate.
După două acte în care înveţi pe de rost replicile amuzant-facile ale personajelor, imaginea haosului comunicării devine şi mai acută. Pavel Bartoş interpretează un Pyramus de etnie maghiară şi vorbeşte tot timpul numai în ungureşte, fără a fi tradus. Dar este foarte uşor de urmărit, chiar dacă pentru câteva clipe te simţi „lost in translation“. El trebuie să colaboreze cu o trupă de actori moldoveni, leneşi şi fără nerv, iar suma eforturilor lor este o comedie involuntară.
A patra versiune este şi cea mai surprinzătoare. Pe scenă apar chiar maşiniştii de la Odeon. Oamenii din stafful tehnic al teatrului nu au pregătire de specialitate, dar joacă rolurile cu pricina cu multă aprindere, cu voluptate şi cu o delicioasă stângăcie.
Spectacolul lui Dabija este o nebunie curajoasă şi nu încalcă nicio limită a bunei cuviinţe (deşi multe momente îţi paralizează secunde întregi privirea).
Se distanţează cu lejeritate de reperele clasice ale spectacolului de comedie aşa cum îl ştim şi poate funcţiona foarte bine ca show de televiziune. „Pyramus & Thisbe 4 you“ are o dinamică puţin specifică teatrului şi sare din gag în gag, nedezlipindu-se de textul clasic. Traducerea şi adaptarea lui Andrei Marinescu se îmbină de minune cu inventivitatea lui Dabija. Limbajul este actualizat atât cât trebuie, fără să cadă în păcatul argoului nejustificat.
Spectacolul este şi o întâlnire cu actori care se bucură din plin că se află pe scenă - Rodica Mandache, cu vocea ei ilariantă şi moale, Ionel Mihăilescu şi privirile lui tulburi, dar şi Pavel Bartoş, o ameninţare neaşteptată pentru vârfurile teatrului maghiar.
Se încarcă comentariile...
