Adevarul.ro

„Lautrec la bordel“ e un spectacol admirabil jucat şi impecabil încadrat de scenografia lui Dragoş Buhagiar. Spectacolul are însă aceleaşi probleme de consistenţă pe care le-a avut la început şi „Leonce şi Lena“, montat tot de Horaţiu Mălăele, la Teatrul de Comedie.

Regizorul Horaţiu Mălăele insistă mai puţin asupra elementelor solide din biografia pictorului Toulouse-Lautrec (studiul, boala, opera) şi păstrează în viaţă doar o caricatură care se distrează şi care îşi încalecă fanteziile la bordel. Ireproşabil George Ivaşcu, care îi face personajului său un corp de şampanie - e spumos, efervescent şi din când în când un zâmbet lichid i se scurge de pe faţă, către o mare tristeţe.

Pictor cu picioarele zdrobite, dar cu pasiunea intactă, Lautrec se refugiază la bordel, la cabaret şi la restaurant, locuri în care lasă viaţa să-i contamineze inspiraţia. Pictează flirtul de cafenea, amorul de lupanar, dansul, bucuria şi periferia plină de poveşti.

Din fericire, Mălăele îşi asumă lipsa de consistenţă, explicând că spectacolul său nu dezvoltă o acţiune dramatică atât de puternică, încât să stârnească obişnuita curiozitate pentru spectatorul de teatru. Şi alege să creeze imagini pe muzică. Tablouri colorate abundent, în roşul aprins al bordelului: picioare lungi cu voci groase, matroane impertinente şi misterioase siluete masculine.

George Ivaşcu în rolul pictorului Toulouse-Lautrec

Mai multe genii

Lautrec nimereşte de multe ori în clubul de noapte al cântăreţului Aristide Bruant, un loc în care se simte atât de bine încât se pierde cu totul. Fascinant şi personajul creat de Vlad Ivanov, un actor care face uitată sobrietatea paralizantă pe care o afişează în filme. E molipsitor de exploziv şi de maleabil atunci când cântă jignind publicul şi atunci când dansează aproape imperceptibil, prăbuşit pe canapele. E acel Vlad Ivanov pe care îl ştiam din musicalul-buf pus de Alexandru Tocilescu la Teatrul Bulandra, „Elizaveta Bam".

Vedeta Pro tv Iulia Vântur are şi ea o apariţie în spectacol. E şi mamă, dar şi prostituată, iar Mălăele a sfătuit-o să nu încerce să iasă prea mult în evidenţă şi bine a făcut, pentru că, prin discreţie, Iulia Vântur nu face, din fericire, nicio greşeală.

Textul lui Moretti, mai spune Mălăele, este o frescă ce conţine şi viaţa unui geniu. Prin urmare, nu ne rămâne decât să admirăm un tablou cu multe personaje, în care iese în evidenţă tocmai cel care le pictează. Scenograful Dragoş Buhagiar răstoarnă din nou spaţiul şi foloseşte un mecanism ingenios - un pian - mai întâi ca pe o scenă şi apoi ca pe un subsol care se deschide către o lume inaccesibilă. Se cântă, se dansează, se spun porcării, se bea şi se fumează, se sting şi încep din nou maratoanele de amor, iar excesul în desfrâu trimite libertatea spre moarte. Pentru că, în patul lui, consumat de nopţile nedormite, Toulouse mai păcăleşte un pic moartea, pentru un ultim dans. Îl vedem trăind şi plecăm din sală fericiţi, deşi enciclopediile ne spun că alcoolicul deloc anonim a murit la doar 36 de ani.

„Lautrec la bordel" e genul de spectacol la care te opreşti în drum spre altceva. Nu te duci acasă să rumegi esenţele, ci la o crâşmă să-ţi bei simţurile. Mălăele dă dezlegare la pofta de viaţă, te aruncă cu gândul la petrecere, la râs şi la prietenii dispuşi să împartă clipa cu tine.

Teatrul Metropolis

Lautrec la bordel, după Mario Moretti
Regia: Horaţiu Mălăele
Scenografia: Dragoş Buhagiar
Cu: George Ivaşcu, Vlad Ivanov, Ana Covalciuc, Ozana Barabancea, Raluca Vermeşan, Iulia Vântur, Orlando Petriceanu ş.a