Vă mai amintiţi de... Saşa Pană

Cetitor, deparazitează-ţi creierul - sunt cuvintele cu care se deschide poezia „Manifest“, scrisă de Saşa Pană. „Strigăt de timpan / avion / t.f.f. – radio / televiziune / 75h.p / marinetti / breton / vinea / tzara / ribemont – dessaignes / arghezi / brâncuşi / theo van doesburg / ura uraaaaaa uraaaaaaa / arde maculatura bibliotecilor“.

Pe numele său real Alexander Binder, autorul acestor versuri a fost un exponent al literaturii române de avangardă din prima jumătate a secolului XX. Saşa Pană s-a născut la 8 august 1902, în Bucureşti. După ce obţine, în 1927, diploma de medic militar, încercând să calce pe urmele tatălui său, se dedică vocaţiei sale adevărate - scrisul, animând mişcările literare de avangardă din România.

Debutează cu un volum de poezii simboliste intitulat „Răbojul unui muritor". În 1929, înfiinţează revista de avangardă „unu" şi editura cu acelaşi nume, pe care le autofinanţează şi sub egida cărora vor apărea cele mai reprezentative volume ale promotorilor mişcărilor avangardiste, printre care şi Urmuz, Tristan Tzara, Ilarie Voronca. „Manifestul" lui Pană, publicat în paginile revistei „unu", exprima cel mai clar crezul artistic al mişcării - dorinţa explicită de a rupe legăturile cu tradiţia literară şi intenţia de a reinventa literatura: „Combină verb / abcdefghijklmnopqrstuvwxyz  / = arta ritm viteză neprevăzut granit / guttenberg reînvii".

La Editura unu îi apare, în 1930, al doilea volum, intitulat „Diagrame", ilustrat cu desenele lui Victor Brauner şi cu un portret al lui Saşa Pană, realizat de celebrul pictor suprarealist. La fel ca şi următoarele volume de poezii - „Echinox arbitrar" (1931) şi „Viaţa romanţată a lui Dumnezeu" (1932), acesta conţinea versuri de factură suprarealistă, tributare tehnicii „automatismului psihic pur", formulată de André Breton. În 1966 a apărut prima antologie a operei sale poetice, „Poeme şi poezii", iar, în 1973, un volum de memorialistică intitulat „Născut în '02". Moare opt ani mai târziu, la 22 august 1981.