Suvenire şi impresii

Înainte de anul 1840, în oraşul Iaşi se organizau spectacole în casa unui doctor numit Peretz, care era supranumită „Théâtre de varietés“.

Dar, ca urmare a interesului local crescând pentru teatru, în acel an, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri şi Mihail Kogălniceanu iau iniţiativă şi întemeiază Teatrul Naţional din Iaşi, în cadrul căruia Costache Caragiale urma să preia conducerea trupei româneşti. În primii ani de existenţă a noii instituţii, stagiunile 1849-1852 au fost marcate de succesul răsunător pe scenă al actorului Matei Millo.

În 1888 însă, clădirea teatrului a fost afectată de un incendiu grav. Abia în seara de 1 decembrie 1896, teatrul a fost din nou inaugurat, cu un program ce includea spectacolele „Muza de la Burdujeni" de Costache Negruzzi, „Cinel-cinel" de Vasile Alecsandri şi „Poetul romantic" de Matei Millo. Din 1956, instituţia a preluat denumirea „Vasile Alecsandri", în onoarea scriitorului. Începând cu acelaşi an şi până în prezent, clădirea a găzduit, de asemenea, şi sediul Operei Naţionale Române din Iaşi.