Adevarul.ro

Un documentar fals („mockumentary“) este un film de ficţiune realizat cu mijloacele retorice ale unui documentar.

Ieri. Cele mai cunoscute exemple sunt „The Blair Witch Project" (1999) şi „Zelig" (1983), în care Woody Allen joacă rolul unui ciudat capabil să-şi schimbe înfăţişarea cu uşurinţă cameleonică pentru a se integra în orice mediu social. Sau un alt exemplu, mai aproape de noi, este controversatul „Borat" (2006), pentru care Sacha Baron Cohen a fost dat în judecată de umilii locuitori ai satului Glod, Dâmboviţa, România, pentru că le-ar fi ascuns conţinutul real al filmului şi i-ar fi portretizat, în film, într-o manieră înjositoare. Într-adevăr, să iei realitatea, să o prefaci în ficţiune şi apoi să pretinzi că e adevărul gol-goluţ nu pare o treabă uşoară, cu atât mai puţin lipsită de controverse cu privire la etica demersului şi a limbajului utilizat.

Azi. Săptămâna trecută a intrat în cinematografe aşa-zisul documentar realizat de Casey Affleck despre presupusa retragere a actorului Joaquin Phoenix, americanul abandonând cinematografia pentru o carieră în muzica hip-hop. Se zvonea că „I'm Still Here" (2010) documentează ultimii doi ani din viaţa actorului american, timp în care acesta a intrat într-o stare bizară de delăsare, provocată, probabil, şi de droguri, pentru a îmbrăţişa noua sa pasiune.

„Documentarul" trebuia să fie o incursiune în această altă dimensiune a lui Phoenix. Imediat după lansarea filmului, însă, provocat de cronicile devastatoare, Casey Affleck a mărturisit, într-o conferinţă de presă, că tot filmul este, de fapt, ficţiune, că nimic n-a fost real, nici măcar apariţia monosilabică şi deconcertantă a lui Joaquin Phoenix la emisiunea lui David Letterman din 2009, că totul a fost actorie şi regie şi, mai mult, că niciodată nu a avut intenţia de a face un documentar veritabil, vrând mai degrabă să exploreze ideea de pierdere a celebrităţii. „Am vrut doar să creăm un spaţiu, să poţi crede că ceea ce se întâmplă e real". Reacţia lui Affleck a iritat şi mai mult critica. E de înţeles că a recunoscut, dar dacă a înscenat o minciună doi ani, putea să amâne dezvăluirea adevărului ceva mai mult de câteva zile, măcar...