Cronică de moravuri: Drumul cafelei

Reţeta unei cafele tocmai potrivite? „Neagră precum necuratul, fierbinte ca iadul, pură ca un înger şi dulce ca iubirea", potrivit omului de stat francez Talleyrand.

Ieri. La început, cafeaua a fost folosită ca aliment sau medicament. În urmă cu o mie de ani, pe coasta estică a Africii, triburile indigene măcinau boabele crude de cafea şi, prin amestecarea lor cu grăsime naturală, obţineau o pastă pe care o modelau sub formă de bile. Acestea erau ingerate de războinici pentru mai multă energie şi vitalitate. În aceeaşi perioadă, etiopienii obţineau un lichid prin fermentarea în apă a boabelor uscate de cafea, lichid utilizat în scopuri tămăduitoare de către vraci. De fapt, descoperirea cafelei apare menţionată într-o legendă etiopiană, care povesteşte că un păstor yemenit, venit pe coasta Etiopiei cu turmele sale, a observat cum caprele deveneau neastâmpărate atunci când mâncau fructele roşii ce creşteau în tufişurile de pe pământul necunoscut.

Cafeaua a fost preparată pentru prima dată sub formă de băutură caldă în secolul al XI-lea, în Peninsula Arabică. La mijlocul secolului al XV-lea, era folosită frecvent în cadrul ritualurilor religioase în mănăstirile Sufi din Yemen şi din sud-estul Arabiei. Imediat apoi, cafeaua s-a răspândit în Italia prin Veneţia, unde vânzătorii ambulanţi de pe stradă o ofereau alături de limonadă. Prima cafenea europeană a fost deschisă în Veneţia în 1683, iar cea mai renumită a devenit Cafe Florian din Piaţa San Marco, deschisă în 1720. Băutura a devenit rapid un pretext de socializare în locuri publice. În mod previzibil, a început să devină un pretext şi un stimulent şi pentru întâlnirile sau adunările politice, astfel că, în secolul al XVII-lea , în Imperiul Otoman consumul cafelei a fost interzis, băutura fiind asociată cu activităţile politice de rebeliune din Europa.

Azi. Cafeaua este al doilea produs ca importanţă şi valoare în economia globală, după petrol. Este un bun esenţial în economia şi politica multor state în curs de dezvoltare. Economia unor ţări ca Uganda, Kenya, Rwanda şi Burundi este complet dependentă de exportul de cafea. Cât despre restul lumii, care aparent nu depinde de comerţul cu acest produs miraculos, suficient să vă imaginaţi doar o zi civilizată fără cafea.