Cultura vieneză respiră româneşte

Teodora Gheorghiu, Ildiko Raimondi sau Zoltan Nagy s-au născut în România şi susţin spectacole la Opera de Stat din capitala Austriei. În Viena, un spaţiu în care prezenţa semnificativă a celor născuţi în România nu poate produce decât mândrie conaţionalilor aflaţi ocazional în oraş – este Opera de Stat.

Aproape că nu este seară în care, în distribuţie, să nu fie măcar un român, indiferent ce cetăţenie are în acest moment.
Am ales trei spectacole ale săptămânii trecute. 17 martie: ”Lucia di Lammermoor” de Donizetti, cu celebra Anna Netrebko titulară, iar în principalul rol masculin l-am văzut pe George Petean, într-un spectacol care s-a jucat cu casa închisă.

18 martie : „Falstaff” de Verdi, cu Alan Titus în rolul principal şi un record din punctul nostru de vedere, în distribuţie aflându-se patru cântăreţi care s-au născut în România: Teodora Gheorghiu – Nanetta, Ildiko Raimondi – Alice Ford, Gergely Nemeti – Fenton şi Zoltan Nagy – Pistola. 19 martie: „Evgheni Oneghin” de Ceaikovski, cu Aura Twarowska în distribuţie.

Spectator la operă de Verdi

Am avut şansa să văd unul dintre aceste spectacole, mai exact ultima operă scrisă de Verdi, „Falstaff”, creaţie care îşi depăşea epoca, păstrând totuşi contactul cu darul său melodic fascinant.

Producţia vieneză datează din stagiunea 2003-2004 şi este semnată (regia şi decorul) de Marco Arturo Marelli, transmiţând publicului o atmosferă plină de vitalitate şi culoare, ritmul acţiunii fiind extrem de susţinut vizual, fără a umbri muzica nicio clipă.

De altfel, contribuţia corului şi a orchestrei operei vieneze, conduse de Marco Armiliato, te pun în faţa unei construcţii sonore ireproşabile care oferă soliştilor un confort remarcabil.

Din motive uşor de înţeles, atenţia mi-a fost atrasă de  personajele interpretate de cântăreţi formaţi în România, precum cuplul tinerilor Nanetta şi Fenton, personificaţi scenic de delicata Teodora Gheorghiu, cu o limpede voce de soprană, suavă şi jucăuşă, în perfect acord cu rolul (cu atât mai meritorie cu cât este vorba chiar de un debut în această partitură), şi de Gergely Nemeti, al cărui cald glas de tenor nu poate fi regăsit, din păcate, în distribuţiile bucureştene.

Spirituală, plină de vitalitate, identificându-se perfect cu personajul Alice Ford, Ildiko Raimondi s-a născut şi ea în România, făcând parte actualmente din ansamblul operei vieneze, ca şi Zoltan Nagy, prezent pe scenă în rolul Pistola, şi el absolvent al Universităţii de muzică clujene, ca şi Teodora Gheorghiu.

Celebritatea cântăreţilor români

Incontestabil, prezenţa îndelungată a lui Ioan Hollender la conducerea „Staatsoper Wien” este motivul fundamental al acestei realităţi în anul 2009, dar calitatea vocilor româneşti este şi ea „vinovată” de această situaţie pozitivă, chiar dacă relativ izolată.

Chiar dacă vizitând bogatele colecţii de artă ale muzeului Albertina, aflat în vecinătatea Operei, descopeream acolo o singură „Pasăre măiastră” a lui Brâncuşi, despre cântăreţii români de la „Staatsoper” ştia oricine avea în vreun fel legătură cu viaţa culturală vieneză, inclusiv doamna care verifica biletele de la intrarea în muzeu.

În  concluzie, Opera de Stat din Viena reprezintă la ora actuală un motiv pentru a face turism cultural cu adresă.