Cu vioara pe scenele lumii

Violonistul Jean-Luc Ponty

După festivalurile Plai de la Timişoara şi Stufstock din Vama Veche, Jean-Luc Ponty va susţine un concert în 11 martie, la Sala Palatului din Bucureşti. Renumitul violonist şi compozitor de jazz a colaborat de-a lungul carierei sale cu artişti precum Frank Sinatra, Elton John, Chick Corea, John McLaughlin, Al Di Meola. Muzica l-a purtat din America de Sud până în India, din Franţa până în Rusia.

Jean-Luc Ponty s-a născut la 29 septembrie 1942, la Avranches, în Franţa. Tatăl l-a învăţat vioara, iar mama, pianul. La vârsta de 16 ani, a intrat la Conservatorul Naţional Superior de Muzică din Paris, pe care l-a absolvit doi ani mai târziu, fiindu-i acordată cea mai înaltă distincţie, „Premier Prix".

A fost angajat imediat de una dintre cele mai mari orchestre simfonice, Concerts Lamoureux, alături de care a cântat timp de trei ani.

În timp ce era încă membru al Orchestrei din Paris, Ponty a început să cânte la clarinet într-o trupă de ­jazz care concerta pe la diverse petreceri şi evenimente. A fost perioada când s-a arătat interesat de jazzul lui Miles Davis sau John Coltrane, ­îndreptân­du-se spre saxofon.

A ales jazzul

În anii care au urmat, artistul repeta şi performa alături de orchestră, în timp ce cânta jazz prin cluburile pariziene, până la 3 dimineaţa. „Evident, a trebuit să fac o alegere, aşa că mi-am încercat norocul cu jazz", a spus Jean-Luc Ponty, care a început să cânte la vioară electrică. Criticul Joachim Berendt a decretat: „De la Ponty încoace, vioara cu acorduri pe jazz a fost un instrument diferit".

La început, vioara s-a dovedit un handicap, deoarece puţini oameni la vremea aceea vedeau acest instrument potrivit pentru jazzul modern. Însă, Jean-Luc Ponty a perseverat şi a oferit un sound deosebit, care l-a propulsat în rândul artiştilor valoroşi. Criticii muzicali s-au pus de acord că, pentru prima oară, vioara era la fel de interesantă ca saxofonul. ­Popularitatea lui Ponty a crescut rapid, iar în 1964, la vârsta de 22 de ani, şi-a lansat primul album solo.

Doi ani mai târziu, a apărut albumul live „Violin Summit", realizat în urma concertului susţinut în Basel, Elveţia, alături de Svend Asmussen, Stéphane Grappelli şi de Stuff Smith.

Prima apariţie pe o scenă americană

Anul 1967 i-a adus lui Ponty prima apariţie pe o scenă americană, unde a fost primit cu ropote de aplauze. Între anii '60 şi '70, Ponty a câştigat notorietate peste tot în Europa.

În 1972, Elton John l-a invitat pe Ponty să colaboreze cu el la albumul său „Honky Chateau". A fost perioada în care artistul a emigrat în America împreună cu soţia şi fiicele sale, ­stabilindu-se în Los Angeles. A continuat să lucreze la diferite proiecte. Pentru următorii zece ani, Jean-Luc a făcut mai multe turnee şi a înregistrat 12 albume, care au ajuns toate în top cinci Billboard jazz. S-au vândut în milioane de copii.

Ponty a cântat compoziţii proprii alături de New Music Ensemble din Pittsburgh, Radio City Orchestra din New York, dar şi alături de orchestre simfonice din Montreal, Toronto, Oklahoma şi Tokyo. La începutul anului 1991, artistul a combinat vioara acustică cu vioara electrică pentru prima oară, cărora le-a adăugat sunete din Africa de Vest. În 1995 s-a alăturat chitaristului Al Di Meola şi basistului Stanley Clarke pentru a înregistra un album acustic. Cei trei au susţinut turnee în America de Nord, America de Sud şi Europa, câştigând faimă.

Întoarcere spre trecut

În august 2001 a scos albumul de studio „Life Enigma", întorcându-se la conceptul său din anii '70, pe care l-a îmbinat cu sounduri moderne. Doi ani mai târziu, a plecat în primul său turneu în India, susţinând şapte spectacole în şase oraşe mari.

În 2006, artistul a refăcut „Jean Luc Ponty & His Band", concertând în SUA, Chile, Venezuela, Rusia, India. În ceea ce priveşte viaţa personală, Ponty este căsătorit şi are două fiice. Una dintre ele, Clara Ponty, este o pianistă şi o compozitoare de succes. Împreună au colaborat la mai multe proiecte, printre care albumul „Mirror of Truth".