Adevarul.ro

Regizorul american Alexander Payne ne arată cum se trăieşte şi se moare în arhipelagul din Pacific, în filmul său „Descendenţii“.

Probabil că Alexander Payne (ajuns şi el, acum două săptămâni, la vârsta de 51 de ani) va rămâne pentru multă vreme autorul acelei bijuterii numite „In vino veritas" / „Sideways". În 2004, acel film revela un Paul Giamatti - interpretul principal - necunoscut până atunci şi un regizor de mare forţă. Dacă filmele sale mai vechi - „Election" (1999) şi „About Schmidt" (2002) - afirmau un talent viguros, în vâna cinemaului independent american (Jarmusch, Sayles, Linklater etc.), „Sideways" era ceea ce se numeşte un hit - Oscar pentru scenariu, plus alte patru nominalizări importante - din afara „direcţiei principale" (precum, câţiva ani mai târziu, „Little Miss Sunshine"). Filmul va rămâne în lista oricui de „plăceri" (mai mult sau mai puţin „vinovate") din anii 2000.

Un baron local

Tot la Oscaruri ţinteşte şi acest „The Descendants", nominalizat la cinci trofee importante: cel mai bun film, regie, scenariu, actor principal (George Clooney) şi montaj. De data aceasta, Payne, împreună cu coscenariştii săi, şi-a ales un subiect destul de bizar: să ne arate mai îndeaproape viaţa în arhipelagul Hawaii, unul dintre statele neglijate ale federaţiei americane.

Scenariul este inspirat, de altfel, de un roman al unei localnice, Kaui Hart Hemmings, care apare şi ea în film, în rolul episodic al secretarei personajului principal. „Descendenţii" ne arată tribulaţiile unui personaj de succes din arhipelag (interpretat de George Clooney), cum am spune noi pe-aici un „baron local" al zonei. Titlul, de altfel, face aluzie tocmai la faptul că cei de-acum sunt beneficiarii unei lungi linii genealogice a coloniştilor de pe continent şi s-au trezit proprietarii unui pământ pentru care nu au trebuit să mişte un deget.

Aşadar, Matt King, avocat influent şi „moşier", se află în momentul în care trebuie să-şi evalueze întreaga viaţă de până acum şi să ia decizii în privinţa viitorului său şi al familiei. Soţia sa tocmai a fost victima unui accident nautic grav şi se află în comă profundă, iar Matt, pentru a depăşi situaţia, trebuie să se (re)apropie şi să reuşească să comunice cu cele două fiice ale lor: adolescenta rebelă Alexandra (Shailene Woodley) şi cea mai mică, Scottie (Amara Miller), în vârstă de 10 ani. De parcă n-ar fi destul, bărbatul trebuie să facă faţă şi pretenţiilor (mai ales financiare) ale unui întreg clan familial, precum şi unui socru agresiv şi resentimentar.

În căutarea amantului

Reţetarul unui film de acest gen (pentru că, şi în acest caz, este vorba despre unul) este bine respectat şi toate elementele necesare se află la locul lor. Dacă „Sideways" era un road-movie în profunzimea Californiei (aşa cum nu o vedem de obicei pe ecran, cea rurală, tihnită şi molcomă), „Descendenţii" face acelaşi lucru cu arhipelagul hawaiian (personajele zboară între insule aşa cum luăm noi tramvaiul etc.).

Avem o urmărire halucinantă pe care tatăl şi fiicele sale o fac în căutarea fostului amant al mamei muribunde, avem situaţii hazoase, avem doze bine calibrate de contact cu moartea şi cu tragedia (rar a fost moartea mai aseptică, igienică şi „corect" tratată ca în acest film).

Îl avem şi pe adolescentul „idiot", Sid (Nick Krause), care pare retardat, dar treptat se dă pe brazdă, umanizându-se şi comunicând cu maturul aflat în dificultate emoţională. Payne (ca şi interpretul său, Clooney) se dă peste cap ca să ne placă, dar... magia din „Sideways" nu mai funcţionează.
Chiar dacă povestea te prinde, senzaţia de inutilitate este copleşitoare. Concluzia filmului este exprimată chiar din prima frază a vocii din off: Hawaii-ul nu este un paradis, este doar un loc unde oamenii au aceleaşi probleme ca şi cei din alte colţuri ale lumii.

Info

Descendenţii / The Descendants 
(SUA, 2011)
Regia: Alexander Payne
Cu: George Clooney, Shailene Woodley, Beau Bridges
Rulează la: Hollywood Multiplex Bucureşti Mall

Filmul preferat

CV

- Dorel Vişan s-a născut pe 23 iunie 1937, în comuna Tăuşeni, judeţul Cluj, şi este actor, director de teatru şi poet.
- A interpretat peste 40 de roluri în teatru, de la Molière la Shakespeare, de la Marivaux la Büchner, iar în film a avut peste 50 de roluri în producţii româneşti şi internaţionale.
- A absolvit în anul 1965 cursurile Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale" din Bucureşti.
- În 1974, a debutat pe marele ecran în comedia „Păcală". În 1987, Mircea Daneliuc l-a distribuit în filmul „Iacob", film în care a realizat rolul său de referinţă. În 1995, acelaşi regizor i-a oferit rolul principal în filmul „Senatorul melcilor". Pentru prestaţia din film a primit premiul de interpretare masculină, la Festivalul Filmului Mediteranean de la Montpellier, Franţa.
- A fost şi director al Teatrului „Lucian Blaga" din Cluj, precum şi profesor la Universitatea „Babeş-Bolyai" din acelaşi oraş.
-  Dorel Vişan s-a căsătorit la data de 30 decembrie 1964 cu Maria Vişan. Au fost căsătoriţi timp de 29 ani, până la decesul acesteia la 14 iulie 1993. Împreună au trei copii.

Top 10 filme care m-au marcat

1. Naşul, foto (SUA, 1972), regia Francis Ford Coppola
2. Zorba Grecul (SUA-Marea Britanie-Grecia, 1964), regia Michael Cacoyannis
3. Iisus din Nazaret (Italia-Marea Britanie, 1977), regia Franco Zeffirelli
4. Iacob (România, 1988), regia Mircea Daneliuc
5. Un bulgăre de humă (România, 1989), regia Nicolae Mărgineanu
6. Sandalele pescarului (SUA, 1968), regia Michael Anderson
7. Hamlet (Marea Britanie, 1948), regia Laurence Olivier
8. Şoferul de taxi (SUA, 1976), regia Martin Scorsese
9. A fost odată în America (SUA, 1984), regia Sergio Leone
10. Spartacus (SUA, 1960), regia Stanley Kubrick

Top 5  regizori

1. Francis Ford Coppola (foto) (n. 1939)
2. Ingmar Bergman (1918-2007)
3. Franco Zeffirelli (n. 1923)
4. Mircea Daneliuc  (n. 1943)
5. Victor Iliu  (1912-1968)