Viaţă de bărbat divorţat
0
O carte ce alternează poveştile comice ale copilăriei cu secvenţe dramatice şi erotice. Dramaturg, traducător şi realizator de emisiuni la TVR Cluj, Radu Ţuculescu (n. 1949) revine cu un nou volum la trei ani după „Povestirile mamei bătrâne”, roman dramatizat la Praga.
Printre multele incursiuni în trecut se află şi acest delicat episod din copilăria naratorului, când descoperă primii fiori erotici:
„Buba era o fetiţă destul de durdulie. Arăta ca o pâinişoară exact atunci scoasă din cuptor. A zis că şi ea vrea să înveţe jocul cu cărţile şi mi s-a aşezat în braţe, ca să vadă ce şi cum. Îşi lipise fesele de pântecul şi de coapsele mele... Ţineam de perechile de cărţi amândoi, amestecându-ne degetele.
Îi şopteam la ureche care carte să o arunce pe masă. Uneori râdea şi mă lovea peste buze cu lobul urechii. Părul îmi gâdila nările. Buba era într-o continuă agitaţie, din cauza emoţiei provocate de joc. Se ridica puţin, câţiva centimetri, apoi se aşeza la loc.
De emoţie, strângea de fese, le freca una de cealaltă. Frământa, fără să-şi dea seama, stofa subţire a pantalonilor mei de vară atunci când se enerva pentru că ne intrau cărţi proaste. Se înclina când într-o parte, când în cealaltă. De câştigam, sălta de bucurie. Mirosea a lapte proaspăt fiert.
Uneori îşi lăsa capul pe umărul meu, înălţând cărţile în dreptul ochilor. Fire de păr se împrăştiau peste obrazul meu, mi se lipeau de buze. Câteodată, din întâmplare, aceleaşi buze îi atingeau pielea albă a gâtului.
Am simţit, la un moment dat, cum mă năpădeşte o căldură stranie care pornea din interiorul trupului meu, împrăştiindu-se fierbinte pe sub piele. Nu pricepeam de ce. Buba continua să se zbenguiască pe genunchii mei, pe pântecul şi pe pieptul meu, mereu atentă la jocul de cărţi, comportându-se cât se poate de firesc.
Eu deveneam tot mai neliniştit şi tot mai nedumerit de reacţiile mele. Îmi venea să muşc din ea ca dintr-o pâinişoară rumenă, proaspăt scoasă din cuptor. Îmi venea s-o azvârl de pe genunchii mei.... Când a început să mă doară, am zis că
m-am săturat de cărţi şi am împins-o, fără brutalitate, dar hotărât!”.
Maneaua & sinuciderea
Romanul este construit din două naraţiuni alternative: una a trecutului în care copilăria este evocată secvenţial; cealaltă a prezentului în care naratorul Adrian Loga îşi consemnează scriind la calculator o zi din viaţa lui de bărbat divorţat. Singur şi dependent de prezenţa fetei sale, Adelina, faţă de care se arată grijuliu şi posesiv până la gelozie, gândurile bărbatului sunt bruiate de o manea, dată tare în blocul vecin, al cărei vers obsedant „ofofooof viaţa mea” se impune ca un refren al propriei poveşti.
Pentru că incursiunea în trecut nu este doar o relatare vag nostalgică despre pierderea treptată şi plină de peripeţii a inocenţei în vremuri comuniste complicate, dar şi o evadare din frustrările prezentului. Evadare întreruptă de vizita unei studente amărâte pe nume Kuki, care vinde din uşă în uşă albume de artă.
Dezinhibată, tupeistă şi versată sexual, dar nu şi vulgară, fata acceptă să facă sex pe bani şi chiar preia controlul. La un moment dat, îmbracă halatul Adelinei şi i se substituie erotic fiicei, iar sugestia incestului simbolic îl urmăreşte pe bărbat care, deopotrivă iritat şi excitat, devine violent şi o umileşte gratuit.
Bărbatul regretă, dar nu mai are timp să se revanşeze pentru că fata clachează sau se răzbună (pe el, pe sine?) sinucigându-se în baie unde este descoperită chiar de Adelina, întoarsă acasă mai devreme. Singurătatea curvei de ocazie iese, astfel, învinsă din confruntarea cu singurătatea frustrată a bărbatului divorţat.
Scris limpede şi cursiv, deşi fără pretenţii stilistice, cu o structură simplă şi bine construită, dar cu un conţinut oarecum improvizat, alternând poveştile comice ale copilăriei cu secvenţe dramatice şi erotice, nu toate inspirate, romanul pare că-şi inventează miza pe ultima sută de metri prin sinuciderea lui Kuki, cu cât mai imprevizibilă şi mai echivocă, cu atât mai dramatică. Nefiind un mare roman, „Stalin, cu sapa-nainte” este o carte cât se poate de agreabilă, care ar putea şi chiar ar merita să se vândă bine.
Se încarcă comentariile...
