Luciditatea lui George Orwell
0
Romanul „O gură de aer“, publicat de scriitor cu zece ani înainte de „O mie nouă sute optzeci şi patru“ şi la scurt timp după izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, a apărut recent în româneşte. Într-o construcţie narativă ireproşabilă, Orwell pledează pentru recuperarea inocenţei ca unică soluţie în faţa unui capi-talism vorace şi a unei societăţi dezarticulate, obligându-l pe cititor să-şi conştientiz
„O gură de aer" se deschide cu o scenă în care George Bowling, un agent de asigurări plinuţ (căsătorit cu Hilda, tată a doi copii), îşi contemplă proteza dentară. Apoi se bărbiereşte, face duş, îşi săpuneşte braţele „durdulii", în timp ce meditează la ce înseamnă să fii gras. Iese din casă păstrând o urmă de săpun pe gât şi-o senzaţie lipicioasă îi sâcâie trupul întreaga zi. (Cam acelaşi gen de senzaţie planează asupra Londrei când bombardiere zboară la înălţime joasă - descrie Bowling. Acţiunea se petrece în 1939, an ce coincide cu cel al publicării romanului.) Este alegerea lui Orwell să înceapă investigarea condiţiei omului de clasă mijlocie faţă cu lumea nouă (capitalism, societate amorţită, luptă pentru putere, în cele din urmă, război) - realistă, chinuitoare, dar nicio clipă lipsită de umor.
Toate personajele care gravitează în jurul lui Bowling au fie un aer de sfârşeală impenetrabilă, fie nervul unor draci împieliţaţi (reprezentaţi în mare parte de directori sau funcţionăraşi), a căror supremă plăcere e să-i umilească pe ceilalţi. Bowling devine observatorul - fiind şi cel care ne spune povestea -, conştient că nu se poate ascunde de ameninţarea războiului şi-a dezintegrării. De fapt, Bowling însuşi întruchipează desprinderea de vechi şi intrarea în nou, nevoia de plin şi senzaţia de goliciune a timpului său.
Fermecător cu accesele lui meditativ-filosofice, confruntă mereu perspectivele: a fi gras versus a fi slab (vorbind despre o supleţe interioară), a fi realist versus a-ţi recăpăta inocenţa (o formă de evadare temporară în universul copilăriei), a fi consistent versus a fi prefabricat (o trimitere directă la capitalism).
Secvenţe tăioase
Ca să fugă de adevărurile sfâşietoare, Bowling îşi găseşte refugiul în amintirile anilor copilăriei. Şi, aici, sunt splendide construcţiile lui Orwell - mai ales scenele de aventuri la pescuit - şi memorabile trimiterile la universul masculinităţii (referindu-se la trăirea lui „ştii totul şi nu ţi-e teamă de nimic": „Slavă Domnului că sunt bărbat, pentru că nicio femeie nu are vreodată senzaţia aceasta"). În cele din urmă, Bowling se întoarce la propriu în oraşul copilăriei, fără ca asta să dea neapărat un ton optimist romanului, căci Orwell îşi păstrează linia şi luciditatea până la ultimul punct, construind cu fiecare pagină o secvenţă ce redă, tăios, esenţa. Iar Orwell are puterea să scoată esenţa din orice, oricât de insignifiant, oricât de cotidian.
Cum e o scenă când Bowling mănâncă un cârnăcior: „Îmi dădea senzaţia că muşcasem din lumea modernă şi descoperisem din ce e făcută cu adevărat. Aşa e în ziua de azi. Totul e neted şi aerodinamic, totul e făcut din altceva. Celuloid, cauciuc, oţel‑crom peste tot, lămpi cu arc care ard toată noaptea, acoperişuri de sticlă deasupra capului, radiouri la care cântă aceeaşi muzică, niciun pic de vegetaţie rămasă, totul complet cimentat, animale fantastice care pasc sub pomii cu fructe neutre. Dar când vrei să afli cum stă treaba şi muşti din ceva solid, de exemplu un cârnăcior, asta e ceea ce primeşti. Peşte putrezit în pieliţă de cauciuc. Bombe de mizerie care îţi explodează în gură".
Un observator sfredelitor
Pe numele său real Eric Arthur Blair, George Orwell s-a născut în 1903, în India. Tatăl lucra ca funcţionar în administraţia engleză locală, iar Orwell a copilărit în Anglia, studiind la Eton (între 1917 şi 1921). Mai târziu, s-a angajat în cadrul Poliţiei Imperiale Indiene din Birmania, experienţă pe care a aşternut-o în romanul „Zile birmaneze", apărut în 1934. Prima lui carte a fost publicată, de fapt, un an mai devreme, fiind, de asemenea, de inspiraţie autobiografică: redă perioada de sărăcie pe care Orwell şi-a impus-o la întoarcerea în Europa. Însă scrierile care aveau să-l consacre drept un observator sfredelitor al lumii, sunt „fabula" politică „Ferma Animalelor" (1945) şi distopia „O mie nouă sute optzeci şi patru" (1949). Orwell s‑a stins din viaţă în 1950, la Londra.
Info
„O gură de aer" de George Orwell
Traducere din limba engleză şi note de Ciprian Şiulea
Editura Polirom, Colecţia „Biblioteca Polirom.
Clasicii modernităţii" 276 de pagini, 26,95 lei
Se încarcă comentariile...
