Integrala Beckett

 Săptămâna viitoare va apărea pentru prima data în limba română integrala prozei scurte a lui Samuel Beckett, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (1969). Volumul, editat de Biblioteca Polirom, include texte inedite scrise în limba franceză (traducere de Ileana Cantuniari) şi în limba engleză (traducere de Veronica D. Niculescu).

„Nefericirea e cel mai distractiv lucru din lume, credeţi-mă. Da, da, e cel mai comic lucru ce vi se poate întâmpla", scria Samuel Beckett, unul dintre scriitorii care au redefinit identitatea culturală a secolului al XX-lea, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1969. Ca şi piesa „Aşteptându-l pe Godot", şi proza autorului reflectă izolarea extremă a conştiinţei umane. De altfel, Beckett vorbea despre proza scurtă ca despre unul dintre momentele importante ale scriiturii sale, prin modul extrem de intens în care şi-a distilat ideile. 

La 21 de ani de la moartea autorului, volumul „Samuel Beckett. Opere I", care va apărea săptămâna viitoare în librării, constituie o premieră pe piaţa de carte autohtonă, până acum fiind publicate doar selecţii din aceste texte.

Integrala Beckett va conţine cinci volume (vor mai apărea, pe lângă „Opere I", încă trei volume de proză şi unul de teatru). „Integrala prozei scurte", primul volum din „Seria de autor Samuel Beckett", iniţiată de Editura Polirom, reuneşte povestirile şi nuvelele din întreaga perioadă de creaţie a scriitorului, oferind o perspectivă de ansamblu asupra evoluţiei temelor, a personajelor, a limbajului şi a modalităţilor stilistice specifice operei sale.

Grupate în două mari secţiuni, „Proză scurtă în limba engleză" şi „Proză scurtă în limba franceză", în funcţie de limba în care au fost scrise iniţial de autor, textele de mai mică sau mai mare întindere sunt dispuse după anul publicării fie în revistele literare din epocă, fie în volum.

Vocile traducătorilor

Ileana Cantuniari, care semnează textele traduse din limba franceză, a fost la prima întâlnire cu ­Beckett. Traducătoarea spune că „limbajul lui Beckett este crud, pe alocuri trivial, cu note biografice transfigurate în ficţiune", textele fiind astfel dificil de clasat într-o categorie. „Experienţele personale ale autorului se dizolvă, sunt pulverizate în absurd, cu o acută latură ironic-corozivă, foarte greu de transpus", a explicat Ileana Cantuniari pentru „Adevărul".

Veronica D. Niculescu a tradus în jur de 20 de texte din engleză. „Am pornit chiar de la prima povestire publicată de Beckett în 1929, au urmat texte de la începutul anilor '30, pentru a face un salt şi a ajunge la cele finale, ultimul fiind cel publicat în 1989", spune traducătoarea, care a trăit mai concentrat decât oricând în perioada de întâlnire cu Beckett. „Cele mai dificile mi s-au părut prozele de început; acolo este un alt tip de scriitură decât ştim din romane, din piesele de teatru. Munca ar fi fost imposibilă fără sprijinul unor volume consistente despre opera lui Beckett, publicate în alte ţări. Mai mult timp decât pentru traducerea în sine am petrecut probabil în astfel de lecturi, în procurarea şi parcugerea acestor ghiduri preţioase, precum şi a traducerilor în alte limbi, acolo unde erau de găsit, şi în primul rând a celor în franceză (însă majoritatea acestor povestiri nu au fost traduse chiar de Beckett în franceză), fascinată de diferenţe, de nuanţe, de alegeri. Şi am făcut, bineînţeles, lungi popasuri prin Dante, Joyce şi pe unde mă mai îndemna Beckett...", punctează Veronica D. Niculescu.

Între două ţări

Dramaturgul născut la Dublin în 1906 are o situaţie asemănătoare cu cea a lui Eugen Ionescu, pentru că a scris în limba franceză, fiind „revendicat" ca scriitor de două ţări. Samuel Beckett, care s-a stabilit în Franţa în 1937, s-a stins din viaţă la Paris, la 22 decembrie 1989. Scriitorul a fost clasat de mulţi ca promotor al „teatrului absurdului": în textele sale simţi tăcerea apăsătoare de dincolo de cuvinte, alegoria chinuitoare a claustrării, suferinţa căutării şi a aşteptării ce atinge deseori paroxismul.

„Realul străluceşte, totul este imanenţă, totul este acolo. În proza lui Beckett, momentul este rege", nota „The Observer". „ În proza sa, Beckett este artistul posedat de viziunea unei vieţi neconsolate, lipsite de orice urmă de demnitate sau de speranţa mântuirii, în faţa căreia minciuna e inutilă. Beckett dă expresie acestei viziuni printr-o limbă de o rară vigoare stilistică şi subtilitate intelectuală: iată ce-l aduce în rândul celor mai mari prozatori ai secolului XX", puncta scriitorul J. M. Coetzee.

"Beckett este posedat de viziunea unei vieţi neconsolate, lipsite de orice urmă de demnitate sau de speranţa mântuirii, în faţa căreia minciuna e inutilă."
J. M. Coetzee scriitor

Volum în  două secţiuni

Proză scurtă în limba franceză, tradusă de Ileana Can-tuniari, cuprinde nuvelele  „Expulzatul", „Calmantul",  „Sfârşitul", „Texte pentru ni-
mic", „Capete Moarte", „Prima iubire", „Depopulatorul", „Ca să terminăm odată" şi „alte nereuşite" (printre care „În depărtare o pasăre", „Văzându-se", „O seară", „Faleza", „Nici unul, nici celălalt"), „Imaginea".
Proză scurtă în limba engleză, tradusă de Veronica D. Niculescu, cuprinde „Trei povestiri de început" („Adormirea", „Sedendo et Quiescendo", „Un caz dintr-o mie"), „Mai mult ciupituri decât lovituri" („Dante şi homarul", „Fingal", „Ding-dong", „O noapte ploioasă", „Iubire şi Lethe", „La plimbare", „Ce nenorocire", „Billet doux-ul Smeraldinei", „Galben", „Borhot"), „Dintr-o lucrare abandonată" („Tot straniu departe", „Auzit pe întuneric 1", „Auzit pe întuneric 2"), „nici", „Tresăriri".

„Opere I. Integrala prozei scurte"
Autor: Samuel Beckett
Editura: Polirom, 2011
Număr pagini: 351
Preţ: 42,95 de lei