În ţinutul Noii Americi

Ilustraţie din romanul „Căpitanul Hatteras“

Volumul „Căpitanul Hatteras“ de Jules Verne va fi distribuit la 10 februarie, împreună cu „Adevărul“,  la preţul de 10,99 lei. Aventurile căpitanului Hatteras în Noua Americă, nume dat de acesta Insulelor Arctice, au ajuns prima oară la cititori în anul 1864.

Forma finală a cărţii „Căpitanul Hatteras" a fost inclusă de autor în seria „Extraordinarele călătorii", care cuprinde, în total, 54 de romane.

Volumul descrie peripeţiile căpitanului John Hatteras, care a pornit o expediţie britanică la Polul Nord. Era convins că marea din jurul Polului nu este îngheţată. Obsesia lui era să ajungă în acest loc, indiferent de obstacolele pe care le-ar fi întâmpinat.

O îmbarcare cu spectatori

Pe bricul „Forward", de o sută şaptezeci de tone, „înarmat cu o elice şi cu un motor cu aburi de o sută douăzeci de cai-putere", membrii echipei lui Hatteras au încărcat alimente şi cărbuni pentru cinci-şase ani.

Mateloţii de pe vasul vecin, ancorat în port, îşi puneau întrebarea: „Dacă bricul «Forward» nu era o navă de război, nici bastiment comercial, nici iaht de plăcere - căci nu se fac plimbări cu provizii pentru şase ani în cală -, ce era, aşadar, acesta?" Nu era de mirare că toţi marinarii din port căscau gura la proviziile de pe „Forward": tone de mâncare - carne sărată şi uscată, peşte afumat, biscuiţi şi făină, munţi de cafea şi ceai. Lor li se adaugă armele de la bord: un tun, fierăstraie gigantice, leviere, baroase, topoare enorme, petarde puternice, rachete de semnalizare.

Un alt detaliu: „magazia de pulbere dădea pe dinafară". Vasul „Forward" a reuşit să traverseze Cercul Polar la 30 aprilie 1861: „Munţi pitoreşti se ridicau la orizont, spre răsărit. Marea părea, dacă se poate spune aşa, eliberată de gheţuri sau, mai bine zis, puteau fi evitate cu uşurinţă".

Aspiraţiile Căpitanului Hatteras

Dar cine este acest căpitan Hatteras? John Hatteras era fiul unui fabricant de bere din Londra. Deşi era milionar, îmbrăţişase de tânăr cariera marină pentru că „avea în suflet dorinţa de a face descoperiri geografice; întotdeauna visase să pună piciorul acolo unde nimeni nu-l mai pusese înainte".

„La 20 de ani avea deja constituţia viguroasă a oamenilor atletici şi sangvini: o figură energică, cu linii geometrice întretăiate, cu o frunte lată şi dreaptă, cu ochi frumoşi, dar reci, cu buze subţiri ce conturau o gură tăcută, o statură mijlocie, braţe solide şi muşchi de fier formau trupul unui om înzestrat cu un temperament gata de orice". La ţărmul Insulelor Arctice, pe care le-a denumit „Noua Americă", el a descoperit rămăşiţele unui vas dintr-o expediţie anterioară pornită din SUA. După o iarnă cumplită au descoperit la Polul Nord o insulă cu un vulcan activ pe care l-au botezat „Hatteras".

Romanul „Căpitanul Hatteras" face parte din perioada în care Jules Verne a publicat succesele sale literare: „O călătorie spre Centrul Pământului" (1864), „De la Pământ spre Lună" (1865) sau „20.000 de leghe sub mări" (1869). Deşi sunt cărţile care l-au făcut celebru pe scriitorul francez, Jules Verne (1828 - 1905) nu îşi permitea să trăiască din scris, mai ales în toţi aceşti ani când încerca să se afirme. Banii au venit după ce au fost montate pe scenă cărţile „Ocolul pământului în optzeci de zile", în 1874, şi „Michel Strogoff", în 1876.