Găinile preferă Pink Floyd
0
O carte care va fi pe gustul celor care urmăresc emisiuni ca „Brainiac” sau „Myth Busters”.Subintitulată „Adevărata ştiinţă de tot râsul”, cărticica inginerului jurnalist francez Edouard Launet comentează câteva zeci de cercetări inutile, hilare şi/sau absurde din domeniul ştiinţei.
Cercetarea ştiinţifică a studiat inclusiv efectul muzicii asupra animalelor domestice, astfel că:
„În 1996 s-a descoperit că găinile făceau mai multe ouă când li se punea să asculte Pink Floyd şi că, în general, le plăcea să asculte radioul. Mai târziu, s-a ajuns la concluzia că o vacă ancorată la «Simfonia pastorală» a lui Beethoven producea zilnic cu 0,73 litri de lapte mai mult decât o congeneră care se delecta cu «Back in the USSR» a celor de la Beatles (demers făcut de Music Research Group de la Universitatea din Leicester)...
Deborah Wells, cercetătoare la Queen’s University din Belfast, a confirmat că cei cincizeci de câini cărora le-a pus muzica grupului Metallica au început să latre ca nişte bestii. Câinele reacţionează bine la «Oda bucuriei» a lui Beethoven, chiar şi la «Anotimpurile» lui Vivaldi. Cu Bach, niciun singur lătrat. De altfel, câinele se bucură de linişte şi de muzică pop, care au cam acelaşi efect. Ori nu-i pui nimic, ori îi pui Britney Spears, pentru prietenul omului e fix la fel. Asta arată că un câine nu e complet idiot – doar dacă nu cumva a surzit după cura cu Metallica.”
Premiul IgNobel pentru Ştiinţă
Dacă urmăriţi cu sufletul la gură emisiuni precum „Brainiac” şi „Myth Busters”, aşadar dacă aveţi o relaţie apropiată cu inteligenţa, curiozitatea şi umorul, cărticica inginerului Edouard Launet vă poate oferi o după-amiază de vară cât se poate de savantă, compilând studiile celor mai trăsniţi cercetători. Şi nu sunt deloc puţini. Se pare că există în toată lumea peste 200.000 de reviste de ştiinţă şi tehnică, iar cercetătorii lumii publică în fiecare an aproximativ 25 de milioane de articole ştiinţifice. Dar, aşa cum există Premiul Nobel pentru ştiinţe, există şi Premiile IgNobel, nişte anti-premii care recompensează tot ce e inutil, hilar şi absurd în cercetare.
De pildă, cercetătorii au stabilit că: un porumbel poate să facă diferenţa dintre un tablou pictat de Monet şi unul pictat de Picasso (chiar dacă acesta din urmă era prezentat răsturnat), Van Gogh a pictat celebrul „Peisaj nocturn la răsăritul lunii” la 13 iulie 1889, ora 21.08, mecanismele pieţei sunt atât de complexe încât deciziile de la bursă luate la întâmplare sunt la fel de bune/rele precum cele bazate pe analize sofisticate, numărul minim de stele de pe cer este de 7 urmat de 22 de zerouri, în Germania pe nouă din zece bancnote se află urme de cocaină, căscatul şi şomajul sunt contagioase, genetica poate obţine fasole nonflatulogenă şi iepuri fosforescenţi, cheltuim mai mult dacă mâncăm în restaurantele unde se pune muzică clasică, stângacii trăiesc mai puţin decât dreptacii, elefanţii nu pot alerga, un soft poate bloca automat tastatura dacă pisica se urcă pe birou şi păşeşte peste clape, piticul Mutulică din „Albă-ca-zăpada şi cei şapte pitici” suferă de sindromul Angelman etc. etc.
Din păcate, nu toate cercetările sunt amuzante şi inutile. O inventatoare londoneză a pus la punct un antiderapant pentru sutien şi asta în ciuda rezultatelor unui studiu universitar minuţios conform căruia bărbaţii sunt preocupaţi mai ales de problemele legate de desfacerea sutienelor. Deh, dacă ştiinţa ar fi practicată doar de bărbaţi...
Info
În capătul laboratorului, pe stânga de Edouard Launet
Traducere: Raluca Dincă
Editura ART, 2009.
* * *
Se încarcă comentariile...
