Dictatorul stupid al Iranului

Jurnalistul polonez Ryszard Kapuscinski (1932-2007)

Volumul „Şahinşahul“ este expresia unui jurnalism compozit, necanonic, expresiv, literar. Ryszard Kapuscinski, unul dintre cei mai mari jurnalişti contemporani, scrie în această carte despre dictatura şahului Reza Pahlavi, anterioară regimului dictatorial al ayatollahului Khomeini.

Iată un fragment de portret al şiiţilor, „părinţii" terorismului actual:

„Iranul se transformă în cea mai neliniştită provincie a imperiului musulman. Aici, mereu complotează cineva, mereu se stârneşte câte o revoltă, tot felul de emisari mascaţi umblă de colo-colo, puzderie de hârtii secrete, de manifeste trec din mână-n mână. Reprezentanţii forţelor de ocupaţie - guvernatorii arabi - seamănă teroarea, dar rezultatele sunt contrare aşteptărilor.

Ca răspuns la teroarea oficială, şiiţii iranieni pornesc lupta, dar nu făţiş, căci sunt prea slabi pentru asta. Unul dintre elementele comunităţii şiite devine de-acum înainte banda teroristă. Până în zilele noastre aceste mici organizaţii teroriste, bine mascate, necunoscând frica şi mila, seamănă groaza în Iran. Jumătate din crime, atribuite ayatollahilor, sunt de fapt urmare a sentinţelor date de aceste grupări.

În general, se consideră că şiiţii, primii în istoria lumii, au elaborat teoria terorii individuale şi au aplicat-o cu metodă de luptă. Acest tip de terorism este produsul disputelor ideologice purtate de veacuri în sânul şiismului. Ca orice comunitate persecutată, condamnată la o viaţă de ghetou şi luptând pentru existenţă, şiiţii se disting prin înverşunare, prin grija obsesivă, fanatică pentru puritatea doctrinei lor...

Toate schismele - şi au fost cu zecile în istoria şiismului - au avut un numitor comun: au fost schisme de extremă stângă. Întotdeauna s-a găsit câte o facţiune fanatică, ce ataca masa celorlalţi coreligionari, acuzându-i de pierderea zeului, de dispreţuire a poruncilor credinţei, de comoditate şi oportunism.

Dezbinarea odată născută, cei mai răi dintre schismatici puneau mâna pe arme şi porneau să se răfuiască cu duşmanii islamului, ca să răscumpere cu sângele lor trădarea şi indolenţa fraţilor lor ezitanţi."

Modelul terorii

Fost luptător în rezistenţa antinazistă şi apoi absolvent de istorie, Ryszard Kapuscinski a călătorit ca jurnalist, în anii `60, în Africa, America Latină şi Orient, devenind poate cel mai cunoscut jurnalist al Lumii a Treia şi una dintre cele mai influente voci ale unei perioade în care informaţia era puţină şi oricum manipulată, circula greu, iar lumea era marcată încă de mari conflicte interetnice, de rasă şi de clasă.

În anii `60-`70 i-a cunoscut personal pe Patrice Lumumba, Che Guevara şi Idi Amin, a scris o celebră carte despre „războiul fotbalului" dintre Honduras şi El Salvador, a fost martor al invaziei Angolei de către trupele sud-africane, pentru ca în 1981 adeziunea la „Solidaritatea" să-l coste acreditarea de jurnalist, recuperată abia după căderea comunismului.

„Şahinşahul" este o mostră de jurnalism compozit, necanonic, expresiv, literar sau, cum i-au zis americanii, nou jurnalism. Ryszard Kapuscinski merge în Iran şi se documentează pe propria răspundere: călătoreşte, adună mărturii, fotografii, citeşte ziare; pentru ca apoi să „înrămeze", pe principiul tablourilor, imagini şi informaţii ce alcătuiesc dosarul dictaturii şahilor Pahlavi, răsturnaţi în 1979 de ceea ce se va transforma în dictatura islamică de azi.

De altfel, Iranul pare o naţiune în istoria căreia dictatura este o fatalitate. Multe din poveştile şi portretele realizate de Ryszard Kapuscinski se potrivesc oricărei alte dictaturi, indiferent de ţară, cultură, religie sau ideologie: propagandă şi cenzură, conspiraţii şi miliţie secretă, denunţuri, torturi, condamnări politice şi pogromuri, statui doborâte şi înlocuite, cultul personalităţii şi ura populară, totul pe fondul conflictului dintre singurele autorităţi iraniene: monarhia şi biserica, una mai absurdă şi mai sângeroasă ca alta.

În centrul acestei poveşti iraniene despre decădere, absurd şi teroare, se află şahinşahul Reza Pahlavi, modelul perfect al dictatorului lacom, dispreţuitor, sângeros şi extrem de stupid, Ryszard Kapuscinski surprinzând magistral prostia acestui tip şi procesul sărăcirii unei ţări deosebit de bogate.

De la Revoluţia iraniană din 1979, care a înlocuit monarhia cu republica islamică, fiul şahinşahului se află în exil unde face pe vocea militantă pentru democraţie şi drepturile omului în ţara pe care, când tatăl lui era la putere, a torturat-o şi a dus-o la faliment.