Bismarck, „zeul Vulcan“

Volumul I al romanului „Uragan asupra Europei“ va fi distribuit mâine, cu „Adevărul“,  la preţul de 7,99 de lei. „Uragan asupra Europei“, de Vintilă Corbul şi Eugen Burada, începe cu un portret al „Cancelarului de fier“, temutul Otto Eduard Leopold von Bismarck, care a fost prim-minis-tru al Prusiei, între anii 1862 şi 1890.

„Cizmele înalte până peste genunchi ale cancelarului-prinţ Bismarck călcau apăsat pe pardoselile de marmură, stârnind ecouri în şirul de încăperi vaste ale palatului imperial, pe care le străbătea sub privirile neclintite ale cuirasierilor de gardă, încremeniţi în poziţie de drepţi.

Soldaţii aceştia, atât de ţepeni încât evocau personajele de ceară din muzeul inaugurat de curând în Kaiser Galerie, încadrau doi câte doi uşile duble, pe care lachei galonaţi le dădeau la o parte într-o solemnă succesiune, deschizând drum cancelarului spre cabinetul împăratului Wilhelm I“. Cei doi autori ai romanului „Uragan asupra Europei“ descriu amănunţit măreţia acestui om care a reuşit să-i unifice pe germani într-un stat conservator dominat de Prusia.

„Cancelarul de Fier“, cu trăsături aspre

„Prinţul Bismarck respira prin toţi porii forţa. Un adevărat gigant – întrecea cu un cap pe mai toţi soldaţii din gardă, aleşi de altfel pentru statura lor uriaşă şi atât de decorativă – avea ochi pătrunzători, ce intimidau, trăsături aspre, gesturi greoaie şi mers apăsat de pachiderm. Energia lui explozivă, accesele de furie, caracterul neînfrânat, spiritu-i răzbunător îi făcuseră pe unii deputaţi din Reichstag să-l asemuiască cu zeul Vulcan. De acolo i se trăgea poate şi porecla: Cancelarul de Fier“. Însuşi Wilhelm I, fost rege al Prusiei şi primul împărat german, se temea de cancelarul Bismarck şi de deciziile acestuia.

„Când între împărat şi cancelar se năşteau divergenţe – căci se mai întâmpla ca el, Wilhelm, să nu-i împărtăşească opiniile –, cancelarul îşi prezenta demisia, ultimatum cu efect garantat. Împăratul fierbea un timp în propriul lui sos, dar, după ce reflecta adânc, ajungea la convingerea că niciunul dintre înalţii demnitari ai imperiului nu-l putea înlocui pe marele Bismarck. Suspina adânc, apoi ceda, acceptându-i punctul de vedere“, observă scriitorii Vintilă Corbul şi Eugen Burada.

Viaţa şi opera unui scriitor de succes

Alături de „Căderea Constantinopolelui“ şi „Asediul Romei“, romanul „Uragan asupra Europei“ se înscrie în linia romanelor istorice ale lui Vintilă Corbul care s-au bucurat de un mare succes la public.

Vintilă Dumitru Economu Popescu Corbul (coscenarist al comediei „Nea Mărin Miliardar“ şi coautorul unor cărţi celebre: „Moarte şi portocale la Palermo“ sau „Cenuşă şi orhidee la New York“, scrise cu Eugen Burada) s-a născut la data de 26 mai 1916, într-o familie înstărită. Mama, Sofia, era acţionară la diverse bănci şi studiouri de film americane, iar tatăl adoptiv provenea dintr-o familie de nobili. Vintilă Corbul a frecventat în paralel cu Dreptul şi cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie, în cadrul secţiei de Istorie.

La 23 de ani, după absolvirea facultăţii, şi-a început cariera în magistratură. La sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, averea familiei a fost confiscată, iar scriitorul, împreună cu părinţii şi soţia, a ajuns să trăiască în bucătăria unui imobil dărăpănat.

A fugit din România, în 1979, împreună cu prietenul său, scriitorul Eugen Burada. Vintilă Corbul s-a stabilit în Franţa, într-un orăşel în apropiere de Versailles, Rocquencourt, unde a şi murit, în luna ianuarie a anului trecut. Romanele lui Vintilă Corbul au fost publicate de Editura „Adevărul“ în colecţia de lux , „Vintilă Corbul“ (31 de volume), în care se găsesc titluri precum: „Extaz, moarte şi rock’n-roll“, „Plângi, plângi, balalaikă“, „Cavalcada în Iad“ sau „Căderea Constantinopolelui“.