„Au oare clovnii libido?“

Maxim Crocer este pseudonimul unui blogger clujean, descoperit şi debutat în 2008 de Editura Indigo, cu miniromanul „Cavitatea“. După lectura acestui al doilea roman, „amo(u)r“, mi-e tot mai clar că Maxim Crocer nu este un blogger oarecare.

Să ascultăm confesiunea strănepotului unei cocote de lux de altădată:

„Perversiunea mea, dacă putea fi numită astfel în mod similireal, era mai degrabă o strategie de a spinteca elixirul transfigurat al străbunicii Aline cu o lamă fotografică măritoare, tăioasă doar cât să îndepărteze cojile şi resturile pe care trecerea oricărui fel de timp le lasă pe marginea unei vieţi. Era un delict asumat ca un parc de distracţii concentrat într-o singură odaie. Creierul meu fixase o întâlnire de taină cu trupul ei, încercând să fie un intrus performant, cu o intrigă tacită şi acrişor de lascivă, dat fiind că, dincolo de istoria dermei şi a carnaţiei unei femei în general, eu voiam să o posed pe fosta cocotă de lux prin intermediul coconului imaginii ei, ţesut precum în jurul unei cavităţi arhetipale. Matriţa mea colecţiona toate travestiurile presupuse ale cocotei de lux, îndrăznind un tratament farmaceutic de uzură, astfel încât să obţin un «peep show» de tifon erotic fin. Nu neg că demersul meu avea ceva furibund, de parcă aş fi dat pe răzătoare petalele unei flori carnivore sau aş fi strangulat cu mănuşi de dantelă o excrescenţă de femeie. Devenisem manierist, un geograf al jartierei şi al tatuajului, o moaşă a noii naşteri prin imagine mărită a unei femei de odinioară, rubedenie de sânge, de creier şi de nisip. Antidotul meu de uitare era acest zgomot produs de tobe hipnotice, o hemoragie de fotografii în mişcare şi care, eliberându-se de fosta lor viaţă concretă şi ridicându-se la cerul măturat de proiecţii spectrale, puteau să producă inclusiv veneraţie..."

Erotism cu străbunica

Străbunica naratorului este Aline de Jassy, o celebră cocotă de lux de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Amintirea ei lacunară (nu s-a păstrat nicio fotografie cu ea) îl fascinează pe strănepotul ajuns un pasionat de „imperiul infinit de cavităţi" al femeilor cu care încearcă să compenseze tragismul vieţii şi să-şi răscumpere inevitabila moarte. Nu-l interesează multiplicarea orgolioasă sau narcisistă a experienţelor sexuale, ci degustarea unui şir de vitalităţi corporale care să-l ţină cât mai departe de „incandescenţa" morţii.

Imaginea străbunicii şi a vieţii sale lungi şi intens perverse de cocotă funcţionează deopotrivă ca un reper erotic şi ca un talisman afrodiziac pentru acest „fiu simbolic", consumat de dileme sexistenţialiste: „Dar poate fi, oare, exorcizat trupul sau tocmai el este substanţa exorcizatoare?". Actul mental voluptuos, prin care strănepotul fornicator compune şi recompune la infinit, din reverii şi mici istorii de familie, imaginea misterioasei şi fascinantei cocote de altădată este întrerupt de o scrisoare care-l cheamă la Villefranche-sur-Mer pentru a i se înmâna personal un pachet cu lucruri ce-i aparţinuseră Alinei de Jassy. Un pachet care se va dovedi cutia unei Pandore libidinale! Acesta este momentul culminant al narcozei fanteziste erotic-morbide a strănepotului care-şi confruntă acum excitaţia cu adoraţia faţă de imaginea lubricei sale străbunici transformate în himeră erotică şi fetiş incestuos. Tentaţia posedării străbunicii fantasmate şi devenite un fel de «dildol» mental, vertijul incestuos retoric, mistica idolatriei erotice, extazul afrodiziac-ascetic, tot acest delir senzual-maladiv se termină însă aşa cum trebuia: într-o cheie livrescă.

După lectura acestui al doilea roman mi-e tot mai clar că Maxim Crocer nu este un blogger oarecare. Scriitura sa rafinată (întorsătura frazei, voluptatea lexicală şi plăcerea formulărilor la limita preţiozităţii, felul în care schimbă registrele metaforei, lirismul latent) denotă profilul unui intelectual cu o educaţie şi cu lecturi predilect franceze, cu un bun-simţ al autoironiei şi al ridicolului asumat, dar, mai ales, preocupat ca limbajul acestei scrieri erotice să nu fie câtuşi de puţin licenţios. Lucru admirabil pentru o literatură erotică fără tradiţie, ca a noastră. 

Info

Amo(u)r de Maxim Crocer

Ilustraţii de Felix Aftene

Editura Humanitas, 2010