Cu porcul la muzeu

0
Publicat:
Ultima actualizare:

La Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi (Bistriţa-Năsăud), între 1-20 septembrie, s-a pictat pe pânză, s-a ars ceramică şi s-a cioplit în lemn.

În plus, în ciuda normelor europene, doi colegi au tăiat un porc prin metoda tradiţională a înjunghierii în deplină cunoştinţă de cauză – de data aceasta, supliciul porcin a dat viaţă unui memorial dedicat unor practici, ustensile şi sortimente culinare sortite dispariţiei de politica euro-umanistă a asomării.

Artiştii participanţi la simpozion spun, la o cafea de dimineaţă ori la un pahar de seară, că asemenea întâlniri sunt mană cerească pentru spiritul şi tehnica artistului. Mai ales că, de data asta, absenţa unei teme constrângătoare a permis participanţilor să-şi continue seriile sau temele cu încă o lucrare, care va rămâne în colecţia muzeului.

Printre telefoanele care organizează viaţa simpozionului şi a muzeului, Maxim Dumitraş a încercuit o absenţă, de fapt acesta a fost şi titlul lucrărilor lui. Înainte de final, "Absenţa încercuită" era o formă naturală din lemn – un soi de piton făcut să-şi înghită coada. Închisă şi învelită pe alocuri cu tăbliţe de plumb şi cupru, pare un şir-cerc de acoperişuri înlănţuite pe relieful de dealuri al locului – "o idee locuită".

Dumitraş-fiul, Emil, experimen-tează în lucrările lui intervenţia cu materiale ceramice pe lemn. Fost muzeograf la Sighet, acum maestru pietrar în Franţa, Mihai Borodi ştie că "omul este captat de lumină" - pe care încearcă să o prindă. "În Dijon am făcut o lucrare care se numea «Speranţă» şi era un simplu cerc într-un oval mare de piatră. Cercul acela traversa masivitatea ovalului, ca şi lumina, tunelul".

De data asta a creat un fir de transparenţă într-un corp de lemn: "O fereastră, o deschidere spre ceva, treci dintr-o lume în cealaltă. E simplă, geometrică, dar are şi câteva forme de daltă rotundă, care amintesc de încrustăturile ţărăneşti maramureşene…" (A rescris povestea porcului, la feminin.)

Pictorul Aureliu-Răzvan Ionescu urmează de trei decenii aceeaşi "Cale": o nesfârşită serie de "arheologii imaginare şi afective". "Caut să reconstruiesc o lume veche, care a fost undeva… Cu predilecţie în zona Mediteranei, pentru că mi se pare zona cea mai interesantă în evoluţia civilizaţiei umane".

Devenit parte a etapei "Oraşe regăsite, oraşe suprapuse", tabloul lăsat acum muzeului din Sângeorz descoperă un alt sit imaginar - poate Sângeorzul. "Azi încă mai dispar oraşe" - şi se mai nasc lumi vechi.

Bonom, dispus să explice oricând arta (lui Brâncuşi), chiar şi neiniţiaţilor, Mircea Mocanu a plecat înainte ca figurinele să-i fi ieşit din cuptor. Fiecare boţ de humă a devenit o altă mutră, de târgoveţ medieval; în duzini care ies din masca unui rege antic. (A gătit şi tocana porcului.)

Când n-are materialul dorit, Gheorghe Zărnescu pictează chiar şi pe cartoane de ambalaj ori sculptează lemnele de foc. La Sângeorz a găsit lemn şi tradiţii. Întâi a făcut o "Stea": "Este o trecere, un interior sub formă de stea… Nu e un ciclu, dar am mai făcut stele şi intenţionez să mai fac stele, chiar în piatră". A doua piesă este o compoziţie: "Voiam să se apropie într-un fel de obiectele de cultură populară, artă populară, etnografie".

Atelierul de la Kassel al lui Werner Gnegel este, de fapt, un laborator chimic. Glazurile pieselor sale ceramice sunt decorate nu cu pensula, ci de sute de ore de reacţii chimice, controlate mai ales prin căldură, iar materialele sunt elaborate alchimic. De data asta a păstrat forma care îi dă stilul – "una nefuncţională"! -, dar vasele ceramice lăsate muzeului din Sângeorz au fost lucrate doar atât cât i-a permis timpul participării la simpozion.

Porcul e mort! Trăiască porcul!

Cosmin Năsui, art director la Foreign Policy România, şi Lucian Muntean, fotoreporter la "Adevărul", au turnat un memorial al milioanelor de porci hăcuiţi de milenii prin acele metode pe care aderarea României la Uniunea Europeană le-a anatemizat cu intenţia de a le aneantiza. Fără asomarea regulamentară, porcul în viu a fost înjunghiat în gât, şuvoiul de sânge ritualic hrănind rădăcina unui copac. Arta măcelarului e ca viitoarea carcasă să se zbată niţel, încât sângele să fie alungat din corp, iar "carnea de masă să rămână albă".

Lucian Muntean a documentat masacrul şi actul creaţiei în sute de imagini – vezi blogul traiascaporcul.blogspot.ro şi siteul lucianmuntean.ro. "Ideea mea a fost să fac, dincolo de genurile abordate – fotografie, modelaj, desen, film, instalaţie -, un documentar imagistic al ritualului tăierii porcului."

Urcat pe piedestal, cadavrul a fost îngropat într-o pastă de ghips care a devenit "negativul". În el s-a aşternut cu pensula o materie sintetică – folosită şi la piese de caroserie auto - care a adus porcului nemurirea. La final, un cod de bare pe un porc alb comunică valoarea comercială a vieţii animalului.

"Forma tridimensională a porcului în poziţia sacrificării poate deveni astfel, dincolo de prezenţa ei pretutindeni în imaginarul rural, o efigie pop autohtonă, un gadget artistic autentic", conchide Cosmin Năsui, vopsind alt exemplar în roz. Declaraţia porcului a rămas un ultim guiţat, stins într-o horcăială.

Muzeul -ogradă

Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi este o gospodărie de artist. În spaţiul expoziţional sunt strânse ulcele, ţesale, linguroaie sau talăngi, adunate fie în compoziţii de artă contempo-rană, fie alăturate, în dialog, obiectelor de artă modernă. Vezi "Omul" lui Maxim Dumitraş, făcut (efectiv) din oale şi ulcele, sau instalaţiile sale din ta-lăngi amuţite ori furci de tors ridicate a răscoală. Invers, tripticul din doi Crişti şi un stâlp de casă arată că "aceleaşi forme, populare, pot grăi diferit" (Cosmin Năsui, ghid de ocazie).

Mircea Mocanu a creat o "Stelă" care să învârtă încă două vechi instrumente ţărăneşti. Iar Ernest Budeş a întins la uscat trei ştergare din lut ars, pe un gard din lemn; oare de ce a înlocuit ştergarele ţesute? Atent risipite, un "Halău", juguri tocite de folosinţă, zgărzi ghintuite.

Lângă ele se aşază artă modernă. Laurenţiu Mogoşanu a desenat un impresionant gest al binecuvântării, în care delicateţea mâinii bizantine este obţinută prin decuparea drastică într-un trunchi mai înalt decât statul de om. Altundeva, clopote de lemn sau culoare sună aceeaşi chemare a neo-ortodoxismului.

Pas cu pas, arta devine tot mai contemporană. Josif Ştefan Tasi a mixat "Cărţi" din fascicule şi suluri. Daniela Făiniş a lăsat "Amintiri" din porţelan. Gherghina Costea, un "Vas" căruia doar culoarea fină îi dă volumetria. Sonja van Kerkoff, "Turnul"-stâlp. Ştefan Pelmuş, "Roata vieţii". Din nou Maxim Dumitraş, câteva delicate elemente din seriile "Deal-Vale" şi "Păsări". Urcând pe lângă fotografiile unui Apostu la lucru se ajunge la colaje foto pop. Pentru colecţia completă, vizitaţi măcar macsb.ro.

Într-un Sângeorz cu tot mai puţini ţărani care să taie fânul din paradisul verde şi cu tot mai multe buncăre de beton în locul caselor de lemn, "«utopia» lui Maxim Dumitraş a devenit realitate" – scrie Magdalena Crişan în ultimul catalog al muzeului. "El şi-a propus ca prin artă să «salveze» ceva din tradiţia culturală a acestor locuri.

După ’90, el a adus la Sângeorz, în fiecare vară, artişti plastici, în simpozioane axate pe teme care fructificau tradiţia zonei. (…) În toată această diversitate de naţiuni, de personalităţi artistice, de tehnici şi viziuni, un lucru rămânea constant: felul în care artiştii receptau spiritul acestor meleaguri, cunoşteau o lume, pentru mulţi cu totul străină, o comunitate închisă, dar totodată deschisă spiritual."

"Este locul, adică toposul, în care devine posibilă întâlnirea vânătorului neolitic cu cioplitorul medieval şi cu ţăranul atemporal, şi a tuturora cu Paul Neagu, este scena pe care panteismul dialoghează cu creştinismul şi cu sentimentul copleşitor, indiferent care i-ar fi numele, pe care îl ai în faţa forţei, frumuseţii şi măreţiei" – scrie o pagină mai departe Pavel Şuşară. În cuvinte mai puţine, ideea e mare, realizarea efervescentă, iar împrejurimile picturale.

Ograda -muzeu

În curtea muzeului, unde lucrează artiştii locului şi invitaţii lor, nu ştii dacă te aşezi pe o lucrare, din lemn sau piatră – nici corcitura simpatică nu ştia că poate fi suspectat de atitudine criti-că atunci când a stropit un bloc de material. Din ghivecele de flori se pot iţi filamente de ceramică, iar cuptorul este gaudesc (pe coşul alb, cu gâlme, va fi urcat, suprarealist, "porcul-Barbie", roz cu coadă blondă).

Pereţii exteriori ai muzeului sunt văruiţi cu albastru mieriu, "ca vechile case maramureşene". Un masiv de granit şi unul de bazalt, ceva piatră de caldarâm, lut. Trandafiri şi cactuşi, unelte străvechi şi scule elec-
trice, miresme şi vapori. În casa artişti-lor, cuhnii cu delicii gătite de invitaţi, camere de oaspeţi cu amintiri de familie şi lucrări lăsate în gazdă, cărţi cu pagini pictate şi desenele tinereţilor.

Căpriori patinaţi şi ţiglă nouă, vitralii şi gresie, glastre chiar şi de plastic. Dar mai ales o inepuizabilă colecţie de exponate mici şi mari, adunate în 18 ani, timp în care s-au încastrat în viaţa cu-rentă. Din gospodăria artistică a lui Maxim Dumitraş, doar purismul isteric lipseşte. Arta este (şi) un mod de viaţă.

Artişti din România şi din străinătate

Anul acesta, tema simpozionului internaţional de la Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi (MACSB) a fost "Întrepătrunderea privirilor".

"Este o întrepătrundere a genurilor – sculptură, pictură, ceramică, instalaţie. Altfel artiştii sunt liberi să-şi aleagă subiectul", explică Maxim Dumitraş, conducătorul MACSB, motivul pentru care a invitat artişti vizuali, consacraţi şi tineri, din România şi Germania. (Unii au ales să taie porcul.)

La a şaisprezecea ediţie a simpozioanelor de la Sângeorz, s-au expus privirilor Adrian Chira, Aureliu-Răzvan Ionescu, Emil Dumitraş, Gheorghe Zărnescu, Kordula Klose, Liviu Russu, Maxim Dumitraş, Mihai Borodi, Mihai Perca, Mircea Mocanu, Teodor Moraru, Vasile Duda şi Werner Gnegel. Vernisajul l-a aşteptat pe Pavel Şuşară. Alături de MACSB au fost Ministerul Culturii şi Cultelor, Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud şi Primăria din Sângeorz-Băi.

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite