Umbrele dansului

Centrul Naţional al Costumului de Scenă din Moulins (Franţa) găzduieşte, până la 11 noiembrie, expoziţia „Rudolf Nureev, 1938-1993, povestea vieţii”, într-un spaţiu de 1.500 de metri pătraţi. Manifestarea precede organizarea unei expuneri permanente dedicată marelui balerin, care va fi deschisă la Moulins în 2011.

Născut în trenul trans-siberian, undeva lângă Irkuţk, Rudolf Nureev provenea dintr-o familie tătară din Başkiria. Îndrăgostit de dans, format la vestita şcoală Kirov din Sankt Petersburg, tânărul balerin avea să ceară azil politic în Franţa în 1961.

Restul vieţii l-a trăit la Paris, unde talentul lui l-a transformat într-un monstru sacru al baletului, invitat şi aplaudat pe toate scenele lumii. Expoziţia de la Moulins este rezultatul unei donaţii a Fundaţiei Europene „Rudolf Noureev“, care, după dispariţia artistului, a recuperat, mai ales din licitaţiile de la Christie’s, obiecte de artă şi piese de mobilier care îi aparţinuseră.

Lumea lui Nureev

Piesele se adaugă celor 100 de costume şi 100 de fotografii ale lui Nureev, expuse într-un spaţiu de 1.500 de metri pătraţi, urmărind principalele etape ale acestei existenţe dedicate dansului. Modul de punere în valoare a pieselor a fost gândit de Ezio Frigerio, cel care a creat majoritatea decorurilor pentru baletele sale.

Sunt prezentate ţinute de scenă semnate de renumitul fotograf şi designer de costume de teatru şi film Cecil Beaton, de regizorul şi designerul Ezio Frigerio, colaborator al lui Strehler, de Nicholas Georgiadis, cunoscut pentru creaţiile sale destinate baletului şi Operei în general din întreaga lume, sau Franca Squarciapino care a colaborat cu teatrele lirice din Viena, Londra, New York şi Salzburg. Ele prind viaţă în fotografiile obsedante, printre care se detaşează cele cu renumita balerină Margot Fonteyn.

Pe lângă exponatele amintite, în expoziţie sunt proiectate filme cu secvenţe din apariţiile sale scenice în „Corsarul“, „Spărgătorul de nuci“, „Silfidele“, „Marguerite şi Armand“, precum şi cele două versiuni ale spectacolului „Bayadera“, cea care l-a impus în 1961 în faţa publicului parizian şi cea montată de el cu trei luni înainte de moarte, la Opera din Paris.

Revoltă scenică

Costumul era extrem de important pentru Nureev. El trebuia să dea siluetei sale impresia de înălţime şi supleţe, apropiindu-l de imaginea idolului său, dansatorul danez Erik Bruhn. Prima sa revoltă împotriva costumului tradiţional pentru scenă al balerinilor a avut loc la Kirov, unde, într-un spectacol cu „Giselle“, a hotărât, la pauză, să danseze în actul următor numai în colanţi.

Nu era primul. Un scandal de acelaşi fel fusese provocat înainte de o altă stea a baletului, Nijinski. „Costumul îi venea ca o armură, cât mai aproape de corp, pentru a sublinia poziţia şi mişcarea”, amintea curatoarea expoziţiei, Martine Kahane, într-o declaraţie făcută pentru AFP. De asemenea, ţinuta de scenă trebuia să fie sublimă, să transmită sentimentul sacrului al actului artistic.

Centrul Naţional al Costumului de Scenă de la Moulins, situat într-un vechi manej din secolul XVIII din cartierul Villars, declarat monument istoric, este singura instituţie din lume până acum consacrată păstrării patrimoniului material al scenei.

La parterul clădirii, 300 de metri pătraţi vor fi amenajaţi pentru expunerea memorială Nureev, gândită tot de Ezio Frigerio.Directoarea Centrului, Martine Kahane, declara presei franceze: „Nureev s-a stabilit în Occident, în 1961, la Paris, şi a murit în 1993, tot la Paris. Este normal să-i fie dedicat un spaţiu memorial în Franţa“. Monstrul sacru al baletului internaţional este înmormântat în Cimitirul Rus din Saint-Geneviève-des-Blois.