Suprarealismul bine temperat

0
Publicat:
Ultima actualizare:
„Ceremonia“, 2006
„Ceremonia“, 2006

Picturile în ulei ale lui Nicolae Maniu folosesc tehnici suprarealiste pentru a aduce un omagiu marilor maeştri manierişti şi baroci. Colajul à la Dali este abordat pentru a „mixa“ detalii din Caravaggio, Dürer, Bruegel sau Ruysdael cu constructe extrem de contemporane.

Până la sfârşitul acestei luni, rămâne deschisă la nou-înfiinţata European Art Gallery, situată la câţiva paşi de Piaţa Unirii, în Regina Maria 18, o expoziţie-eveniment: cea a pictorului român Nicolae Maniu, stabilit în străinătate din 1983, care marchează astfel reîntoarcerea în peisajul expoziţional din ţara de origine.

Marea majoritate a celor 30 de tablouri care populează holul de intrare şi cele trei camere destinate expunerii (ca şi Artmark, este vorba de o casă veche, transformată în galerie de artă) sunt datate 2010 şi au fost realizate de artist, începând din ianuarie, special pentru acest spaţiu de prezentare.

Ca urmare, explică Nicolae Maniu, spaţiul fiind destul de restrâns, ele au dimensiuni mult mai mici - cu latura până într-un metru - decât cele care îi plac şi la care este obişnuit să lucreze - pânzele mari, care dau întreaga măsură a talentului acestui artist uluitor.

Fac excepţie „Ambiguitate" (2003) şi „Tentaţia convertirii" (2008), expuse în holul galeriei, precum şi, pe câte un perete de fundal, „Tablou reciclabil", din 1995, şi „Calendar", din 1999, cu totul reprezentative pentru universul artistului. O altă piesă, „Visul plugarului", din 1982, a fost „recuperată" de Radu Boroianu, administratorul noii galerii, de la un colecţionar particular şi se află expusă alături de celelalte.

Obsedat de flamanzi

Toate lucrările expuse de artist sunt uleiuri pe pânză, iar redescoperirea acestei tehnici străvechi este o aventură personală a lui Nicolae Maniu. Lansată de Van Eyck, pictura în ulei a permis câteva secole de capodopere, dar, spune Nicolae Maniu, tehnica a fost uitată, astfel încât orice redescoperire a acesteia este privită ca o mare surpriză.

Lucrările realizate de Maniu în ţară, la începutul anilor '70, se apropiau mai mult de pop-art-ul dominant în acele timpuri, tratând temele predilecte ale epocii în maniera consacrată în Occident, dar, odată cu plecarea sa din ţară în 1983, artistul îşi găseşte drumul propriu, captând atenţia mediilor artistice occidentale. „Trecerea la ulei şi la dimensiunile mari mi-a permis să fac legătura cu marea mea obsesie, pictura flamandă din Secolul de Aur", povesteşte Nicolae Maniu.

„Tehnic şi stilistic, eram deja stăpân pe mine atunci, dar faptul cu care am ieşit în evidenţă e că aveam idei originale, pentru fiecare tablou. Şi acum, sunt plin de idei pentru lucrări, nu-i înţeleg pe cei care pictează o lungă perioadă de vreme acelaşi motiv", mai spune artistul.

„Visul se varsă în coşmar"

„Absorbţia albastrului“, 2010 şi „Din pământ ne tragem“, 2010



La o privire aparentă, pictura lui Nicolae Maniu este una de descendenţă suprarealistă, mai precis de sorginte Dali, şi de altfel catalanul este unul dintre maeştrii artistului român. Tehnica colajului, în care abundă aceste picturi, este într-adevăr una practicată asiduu de Dali şi de alţi mari avangardişti, dar la o privire atentă o mare parte dintre imaginile „mixate" de Maniu fac parte din patrimoniul universal al picturii, mai ales cea târziu-renascentistă, manieristă şi, bineînţeles, cea a Secolului de Aur baroc.

Sunt „citaţi" prin reproducere exactă a unor detalii de lucrări celebre artişti eterni precum Caravaggio, Bruegel, Dürer, Rembrandt, Vermeer, Ruysdael etc., chiar şi sculpturile clasice ale antichităţii, iar efectul produs de aceste alăturări este răvăşitor. Un tors de sculptură greco-latină, lăsat neterminat, stă lângă fotografia unui top-model nud, într-un mixaj contrariant. Clarobscurul şi trompe l'oeil-ul sunt la ele acasă, în această pictură care urmăreşte minuţios filiera manieristă, de la exitul Renaşterii până-n avangarda suprarealistă. Este o pictură-omagiu, dar una care conturează şi un univers personal foarte pregnant.

„Maniu se deplasează fulgerător din abisul volubil al suprarealismului în alte capitole ale istoriei picturii, acolo unde îl găseşti şi pe clasicul Poussin, şi pe romanticul Delacroix, şi pe manieriştii Veronese sau Pontormo, şi pe barocul Rubens, şi pe infernalul Bosch şi pe toţi povestitorii fantaşti, cu limba inepuizabilă, cu sufletul încărcat şi cu scoarţa cerebrală bine aşezată în delta incertă în care visul se varsă în coşmar", consideră şi criticul de artă Pavel Şuşară.

„Genul de absolut, de perfecţionism la care tinde trompe l'oeil-ul cu tuşeu suprarealist al lui Nicolae Maniu e considerat, de un public foarte variat, cu satisfacţia unei recuperări artistice, un omagiu major adus măiestriilor de odinioară", opinează criticul Tudor Octavian. În sfârşit, „Nicolae Maniu este discipol al lui Corneliu Baba şi al lui Apelles deopotrivă!", conchide profesorul Cristian Velescu, autorul textului pentru elegantul catalog care însoţeşte expoziţia.

Pictorul rătăcitor

Nicolae Maniu s-a născut la 11 aprilie 1944, la Turda, judeţul Cluj. Absolvă Liceul de Artă în 1963 şi Institutul de Artă „Ion Andreescu", secţia sculptură, din Cluj-Napoca, în 1969. După o scurtă perioadă de „cochetat" cu sculptura, se dedică picturii. În 1983 se stabileşte în Köln, Germania, iar din 1993, la Paris. Expune masiv în Occident, iar din 1996 este expus în permanenţă de Opera Gallery, cu filiale pe toate continentele. După Revoluţie a expus prima dată în România, la mijlocul anilor '90, la Galeria Etaj ¾ de la Teatrul Naţional.

Info

Expoziţie de pictură în ulei Nicolae Maniu

Unde: European Art Gallery (str. Regina Maria, nr. 18)

Când: până la 31 octombrie, marţi-sâmbătă, orele 14.00 - 19.30

image
Nicolae Maniu
Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite