Jocul cu fotografia

Jocul cu fotografia

La Centrul Pompidou din Paris se deschide astăzi expoziţia „Subversiunea imaginilor. Suprarealism, fotografie, film“. Selecţia de aproximativ 400 de opere oferă o imagine amplă a rolului pe care fotografia, cu diversele ei modalităţi de folosire, l-a avut în arta suprarealistă.

Prezentând piese inedite, în multe cazuri, organizatorii au urmărit, în primul rând, evidenţierea domeniilor şi tehnicilor de folosire a imaginii fotografice în creaţiile suprarealiste, de la documentul brut la publicarea în reviste sau cărţi de artist, de la publicitate la colecţia de imagini.

Fotocolaje şi artificii tehnice

Fiecare unghi de abordare a temei este găzduit într-o sală. Pot fi urmărite astfel nouă secţiuni: „acţiunea colectivă“, unul dintre procedeele de creaţie dragi acestui curent, „teatrul fără raţiune“ (diferitele faţete ale absurdului), „Real, întâmplător, minunat“, „Masa de montaj“, „Modelul interior“, „Pulsiunea scopică“ (tentaţia de a vedea), „Automatismul scrisului“, „Anatomia imaginii“ şi „Despre buna folosire a suprarealismului“. 

Între 1920 şi 1940, artiştii suprarealişti organizează şedinţe de fotografiat colective. Uneori, este vorba despre întâlniri bine organizate, cu puneri în scenă complexe. Alteori, numai de fotografii improvizate. Fie că erau foarte serioase sau ludice, imaginile refac istoria unui grup de artişti.

Se regăsesc nume prestigioase ale artei primei jumătăţi a secolului XX, cum ar fi Man Ray, Hans Bellmer, Maurice Tabard, Raoul Ubac sau Jacques-André Boiffard. În ceea ce priveşte teatrul absurdului, fotograful prinde doar o scenă pe care o propune unui dialog cu spectatorul.

Este vorba de obicei despre puneri în scenă ţinând de comedie, de parodii, de imagini erotice sau iritante. Poate că cele mai interesante îi aparţin lui Antonin Artaud. Imaginile din lumea înconjurătoare (scene de stradă, vitrine, manechine) devin subiect pentru imagini fantastice prin modul de cadrare sau prin insolitul alăturării lor, iar montajul fotografic sau fotocolajele sunt folosite în deconstrucţia imaginii prin ciocnirea formelor sau a sensurilor.

Folosirea gros-planurilor intră în „Dorinţa de a vedea“, în timp ce modificările aduse imaginii prin supraimpresie, solarizare sau combinaţii chimice constituie o adevărată lecţie de anatomia imaginii.

Artişti  Români  în  franţa

Expoziţia cuprinde creaţii ale unor artişti renumiţi, din artele vizuale, teatru, literatură şi film. Sunt prezentate colaje semnate de poetul Paul Eluard, de André Breton, de Antonin Artaud sau de poetul, prozatorul şi dramaturgul Georges Hugnet. Jocurile fotografice, în care distorsiunea formelor sau a sensului imaginii creează o lucrare suprarealistă, sunt prezentate în expoziţie şi prin fotografiile lui Leon Malet sau ale românului Victor Brauner.

De altfel, patru artişti din România se află pe afişul expoziţiei. Alături de Victor Brauner, regăsim numele braşoveanului devenit celebru în Franţa, Brassaï, pe cel al fiului natural al poetului Tudor Arghezi, Elie Lotar, cunoscut în cercurile fotografilor şi cineaştilor suprarealişti, ale cărui fotografii au ilustrat numere din revista „Minotaurul“ şi care a făcut parte din grupul „La Nouvelle Vision“ numit frecvent, „Şcoala de la Paris“, alături de Boiffard, Krull, Man Ray, Tabard.

Claude Cahun, „Ce-ai cu mine?“, dublu autoportret, 1929

Cel de-al patrulea este poetul Benjamin Fondane, implicat şi în filmul experimental, dispărut în lagărele naziste. O selecţie de lungi şi scurtmetraje realizate de Luis Bunuel, Man Ray sau Germaine Dulac completează imagistica suprarealismului. Organizatorii s-au axat pe creaţia primei generaţii de suprarealişti, a căror operă cuprinde toate ideile novatoare ale curentului.

Un catalog editat de Centrul Pompidou conţine nu numai reproducerea tuturor operelor din expoziţie, dar şi o antologie de texte suprarealiste despre fotografie şi cinema. După Paris, expoziţia va fi itinerată la Muzeul de  fotografie din Winterthur şi la Institutul de Cultură/ Fundaţia Mapfre din Madrid.

Info

Expoziţie: „Subversiunea imaginilor“

Unde: Centrul Pompidou, Paris

Când: 23.09. 2009-11.01.2010

Program: zilnic, între 11.00 şi 21.00; marţi închis