Frondă prin artă

„Ziarul Neconvenţional“ prezintă, la Galateca, lucrări de Marin Gherasim sau Alma Redlinger, precum şi texte de Adriana Bittel şi Pavel Şuşară.  Grupul de artişti expune în acelaşi loc de câţiva ani, sperând să scoată din inerţie structurile îmbâcsite ale lumii noastre culturale.

Expoziţia anuală a „Ziarului Neconvenţional", grup de artişti care, acum câţiva ani, a ales să conteste frontal instituţiile muzeale oficiale şi să-şi prezinte, în expoziţii periodice, propria viziune asupra actului artistic, poate fi vizitată la Galeria Galateca, spaţiul tradiţional de expunere al grupării.

Afişul expoziţiei scoate în evidenţă numele prestigioase ale artiştilor „veterani", patru la număr: Alexandru Chira, Marin Gherasim, Horea Paştina şi Alma Redlinger. Acestora li se alătură încă 15 expozanţi, printre care prezenţe tradiţionale ale grupului: Paula Ribariu şi Mircea Barzuca (de fapt, „creierele" acestui concept expoziţional) sau mai tânăra, dar apreciata Daniela Chirion. Conceptul expoziţional al „Ziarului Neconvenţional" este inedit pentru peisajul românesc: în afară de a admira lucrările artiştilor participanţi, prezentate pe pereţii sălii sau în centrul acesteia (în cazul sculpturilor şi instalaţiilor), vizitatorul poate consulta textele aşa-numitului „ziar", de fapt printuri A4 lipite cu scotch pe geamul sălii Galateca sau capsate şi îndosariate într-un număr redus de exemplare.

„Ziarul" cuprinde atât texte teoretice despre artă, unele dintre ele radicale, cât şi elemente de actualitate a lumii artistice (cum ar fi, acum, conflictul dintre cronicarul Pavel Şuşară şi revista „România literară"), dar şi eseuri pe teme diverse. Acum câţiva ani, luările de poziţie ale semnatarilor (mai ales ale liderului grupării, artista plastică Paula Ribariu) erau vehemente la adresa instituţiilor care deţin puterea în spaţiul cultural românesc: Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC) sau Ministerul Culturii; între timp, după atâta luptă cu „morile de vânt", tonul textelor s-a mai cuminţit şi entuziasmul revoluţionar-juvenil pare că s-a mai risipit.

Totodată, „ziarul" a avut grijă să-şi atragă drept colaboratori permanenţi nume prestigioase, cum ar fi prozatoarea Adriana Bittel (care semnează, în acest număr, eseul „Bunurile") sau criticul de artă Pavel Şuşară.

Farfurioare şi bicicletă

O stranie lucrare, cernită şi ameninţătoare, expune, la intrarea în sală, Paula Ribariu, amestec de pictură şi de instalaţie. Mircea Barzuca, unul dintre oamenii-cheie ai iniţiativei, prezintă o lucrare originală, o compoziţie bizară rezultată din combinaţia unor farfurioare tradiţionale. Figurile gracile şi pitoreşti creionate de Alma Redlinger contrastează în mod fericit cu abstracţionismul lui Nicolae Macovei (Makovei). Maestrul Horea Paştina îmbină, în peisajul pe care-l expune, subiectul tradiţional cu o tratare personală şi contemporană. În centrul sălii poate fi admirată lucrarea Danielei Chirion, una dintre cele mai apreciate tinere artiste ale prezentului: o bicicletă aurie, „pe jantă", greu de definit drept sculptură ori instalaţie. „Prefer expoziţiile personale celor de grup, cazul de faţă este o excepţie.

Expun rar pictura mea, pentru că lucrez foarte mult, de fiecare dată altceva, şi o prezentare «pe bucăţi», intermediară, a lucrărilor nu ar face decât să dezvăluie, în mod inutil, conceptul. Între timp, fac sculptură, instalaţie şi numeroase filme video, astfel încât îmi mai rămân de dormit câteva ore pe noapte", ne-a mărturisit artista.

„Dacă iau seama la plaja elitistă a culturii noastre, găsesc întru ea toate fasoanele clasei politice, toată brutalitatea grosieră a hămesiţilor după averi, titluri şi posturi care să le confere putere, toată urâciunea desconsiderării omului ca om, mai mult, sunt
surzi la argumentele care construiesc (ceea ce înseamnă că sunt dependenţi de stăpâni sau clanuri de care poporul - redus la a fi «mulţime» - n-are de unde să ştie)", scrie Paula Ribariu în „paginile de jurnal" publicate acum în „Ziarul Neconvenţional".

Nerecunoştinţa la români

„Nerecunoştinţa este o veche meteahnă la români. O veche şi actuală meteahnă. O întreagă strălucită pleiadă de artişti români sunt ignoraţi, uitaţi şi nu-şi găsesc (cu bună ştiinţă!) loc într-un Muzeu de artă modernă şi contemporană românească. 60 de ani de artă românească nu-şi găsesc locul nicăieri ca şi cum nu ar fi existat, ca şi cum nu s-ar fi produs opere, multe dintre ele remarcabile. Unde îi putem vedea, unde îi pot vedea străinii pe marii noştri artişti contemporani, pentru a le şterge acestora (străinilor) falsa impresie că în România postbelică a fost un «pustiu cultural»?

Cine tezaurizează opera (şi voi numi nesistematic) unor Ion Pacea, Alin Gheorghiu, George Apostu, Ovidiu Maitec, Gh. Iliescu Călineşti, Ion Nicodim, Horia Bernea, Ilie Pavel, Paul Neagu, Ion Bitzan, Octav Grigorescu, Geta Năpăruş, Florin Niculiu, Florin Mitroi, ca şi a lui Paul Gherasim, Ion Sălişteanu, Constantin Piliuţă, Ştefan Sevastre, Ion Horea, Viorel Mărgineanu, Wanda Sachelarie-Vladimirescu, Virgil Almăşanu, Dan Hatmanu, Vasile Gorduz, Ervant Nicogosian? Unde poate fi văzută opera generaţiei care acum a atins vârsta de 70 de ani: Constantin Flondor, Vladimir Zamfirescu, Florin Ciubotaru, Napoleon Tiron, Paula Ribariu, Henry Mavrodin, Gh.I. Anghel, Ştefan Câlţia, Silvia Radu sau a mai tinerilor Sorin Ilfoveanu, Alexandru Chira, Onisim Colta sau Sorin Dumitrescu? O expunere sistematică a acestora, dar şi a multor altora pe care spaţiul acestui articol nu-i cuprinde, ar fi un act de dreptate", opinează pictorul Marin Gherasim în paginile „Ziarului".

Info

Expoziţia anuală a
„Ziarului Neconvenţional", ediţia 2010
Unde: Galeria Galateca (Biblioteca Centrală
Universitară, str. C.A. Rosetti nr. 2-4)
Când: până la 11 august, între orele 10.00 şi 18.00