De la Familia Medici la MoMA

„Dansul“ de Matisse, realizat în Rusia, unde artistul a fost invitat de Morozov

Volumul „Muzeul Muzeelor“ publicat de Editura Litera, în colaborare cu Editura Mondadori, a fost lansat recent la Bucureşti. O călătorie prin 14 mari muzee ale lumii, începând cu Ermitajul sanktpetersburghez şi terminând cu Muzeul Naţional de Artă al României, permite cititorului întâlnirea cu marii maeştri ai artei europene şi americane.

Preluând celebra expresie a lui André Malraux, şi respectând numai pe jumătate sensul ei, se poate spune că aceasta este transpunerea pe hârtie a „muzeului imaginar".

Ea permite cititorului să treacă în orice moment dintr-un muzeu în altul, să revină dintr-o sală a Luvrului într-o încăpere de la National Gallery din Londra sau de la Galeria Uffizi la Gemäldegalerie din Berlin sau la Muzeul de Artă Modernă din New York (MoMA) pentru a compara, în câteva minute, figurile „Soţilor Arnolfini" din compoziţia lui Jan van Eyck cu acelea din „Madona cancelarului Rolin" a aceluiaşi artist sau pentru a observa mai bine calităţile expresive ale lui Andrea Mantegna contemplând, una lângă alta aproape, lucrările „Portretul lui Carlo de Medici" şi „Înfăţişarea la templu".

Colecţionari şi mecena

Articolele introductive deschid accesul la fiecare muzeu. Precedate de un citat adecvat din opera unui clasic, ele spun povestea oraşului, a naşterii muzeului, a evoluţiei lui. Selecţia lucrărilor prezentate este bazată pe valoarea estetică, dar şi pe subiectivitatea diferiţilor colecţionari şi pe direcţiile de gândire şi de apreciere artistică ale epocilor succesive. „Oh, bătrână lume!

Înainte de a ceda, / cât timp te stingi uşor, într-o dulce tulburare, / opreşte-te, înţeleaptă ca Oedip, / în faţa Sfinxului enigmei antice...! Rusia este Sfinxul!", scria Aleksandr Block. Iar Ermitajul este un exemplu al enigmei care a determinat ridicarea minunatelor palate în mlaştinile Nevei, care a împins ţarii să strângă o incredibilă colecţie de artă europeană şi pe Ecaterina a II-a s-o pună la dispoziţia iubitorilor de artă, a vizitatorilor străini şi a studenţilor Academiei de Arte Frumoase.

Din Evul Mediu până la începutul secolului XX, din Italia în Ţările de Jos, din Spania în Franţa, din Germania în Anglia, capodoperele celor mai mari pictori se opresc la Sankt Petersburg. Colecţiilor ţarilor li se adaugă donaţii ale unor colecţionari şi mecena, ca Prinţul Goliţîn sau ca Morozov, care l-a adus în Rusia pe Matisse să realizeze „Dansul", celebra lucrare ce decora, împreună cu „Muzica" aceluiaşi artist, casa scărilor din Palatul Şciukin din Moscova.

Icoana devine artă

Creaţie, în marea lor majoritate, a secolelor al XVIII-lea şi al XIX-lea, bazate fie pe colecţii regale sau imperiale, fie pe acelea ale unor nobili, ca Alte Pinakotek din München, considerată „Bijuteria principilor bavarazei", sau Kunsthistorisches Museum din Viena, pe care autoarea textului, Silvia Borghesi, îl numeşte „scrinul tezaurului Habsburgilor", fie pe achiziţii şi iniţiative statale, ca Gemäldegalerie din Berlin sau ca Rijkmuseum din Amsterdam, muzeele au creat, de fapt, o altfel de relaţie a privitorilor cu operele de artă.

Ele au absolutizat valoarea estetică, oferind spre admiraţie gratuită piese create iniţial într-un cu totul alt scop: religios, social, monden, istoric. Această nouă mentalitate poate fi uşor surprinsă citind „Muzeul Muzeelor" şi, mai ales, privind cu atenţie numărul mare de reproduceri, excelent tipărite.

Bucureştiul, pe harta muzeelor

Ultimul capitol, dedicat Muzeului Naţional de Artă al României, aşază pe harta europeană o instituţie recentă, născută în a doua jumătate a secolului XX, e drept, într-un palat regal, nici el cu mult mai vechi, dar în colecţiile căruia, pe lângă arta medievală autohtonă, întâlnim nume de prim eşalon ale artei universale sau nume de artişti români, chiar dacă nu foarte mulţi, care au devenit universali, cum ar fi Constantin Brâncuşi.

Editat în excelente condiţii grafice şi tipografice, albumul „Muzeul Muzeelor" îşi propune „să ofere cititorilor un parcurs imaginar capabil să cuprindă dintr-o singură privire opere care, în realitate, se găsesc la mii de kilometri distanţă unele de altele", aşa cum se poate citi în pagina introductivă.