Piaţa de artă: Cum se vede arta când nu te uiţi la ea

Dicolo de culorile unui Dărăscu, desenul unui Grigorescu şi ideile unui Brauner, cifrele economice conturează cel mai profund tabloul pieţei de artă.

Cea mai scumpă pictură este, din decembrie 2011, un Tonitza, nudul „În iatac". Înaintea acestuia, recordul a fost deţinut de o pictură de Grigorescu care doborâse în primăvară recordul altui Grigorescu. Spectacolul adjudecărilor în licitaţii, cu maxime ce se apropie de 300.000 de euro, cu recorduri de autor şi absolute care sunt doborâte anual şi uneori de mai multe ori pe an, pierde din culoare. Dar devine mai inteligibil atunci când, în loc de picturi, privim statisticile.

Prima mare licitaţie de artă din 2012 a fost cea de avangardă şi expresionism. Operele avangardiştilor au fost adesea solicitate de cunoscătorii de artă, dar apariţiile precedente în licitaţii arătaseră că nu există o cerere concretă pentru acestea. În acest an lucrurile s-au schimbat şi, grupată cu o secţiune de expresionism ce a reunit semnături cu mare lichiditate la Bucureşti, licitaţia din ianuarie a dus la încasări de 539.545 de euro. Ce s-a schimbat faţă de anii anteriori? O analiză vizând economia artei în anii trecuţi dă explicaţia.

Analize de trend

Pentru prima dată de când piaţa de artă a devenit transparentă (în ultimul cincinal), în 2011 s-a înregistrat o scădere a numărului de autori prezenţi în licitaţii. Statisticile oferite de Tudor-Art pentru anii trecuţi indică o creştere a numărului de lucrări adjudecate (de la 2.532 în 2010 la 3.004 în 2011), dar o scădere a numărului de artişti propuşi (de la 1.371 la 1.319 în aceeaşi perioadă). Caracterul cererii menţinându-se extensiv (s-a înregistrat o creştere de 171% a cifrei de afaceri), o scădere a ofertei sau o sărăcire calitativă a ei ar duce la tendinţe speculative sau la blocarea cererii.

Extinderea pieţei este aşadar un imperativ pentru menţinerea lichidităţii, iar pictorii avangardişti, mai apreciaţi în străinătate decât oricare alţii, au fost o alegere firească. „Mâna invizibilă", despre care vorbeau întemeietorii ştiinţelor economice ca fiind factorul ce reglează echilibrul dintre cerere şi ofertă, va fi în continuare activă în acest an şi va atrage spre piaţa terţiară (a licitaţiilor) şi alţi autori care au un bun potenţial, dar care au lipsit sau au apărut rar. Un număr de artişti contemporani de mare valoare (cu nume ca Mircea Cantor, Dan Perjovschi, Adrian Ghenie, Nicolae Maniu, subReal, gemenii Tobias, Horia Damian) pot intra pe această listă. Oferta şi-ar menţine astfel elasticitatea şi ar putea susţine creşterea extrem de mare a cererii.

În jurul cifrelor de adjudecare

În cei cinci ani de monitorizare a pieţei, cifra de afaceri a crescut de la 3,5 la 14,5 milioane de euro, ceea ce a însemnat sporuri anuale chiar şi de 200%. Existenţa banilor în piaţă a dus la dublarea (în cinci ani) a numărului de opere prezente în licitaţii, a numărului de autori propuşi şi a numărului de autori vânduţi. Diferenţa (de la 200% pe an pentru cifra de afaceri la 200% pe cinci ani a ofertei) s-a contabilizat în creşteri ale cotelor de autor şi în stabilirea de recorduri. Astfel, conform Tudor-Art, primii 5 autori din piaţă (Grigorescu, Tonitza, Petraşcu, Luchian şi Ţuculescu) au realizat 38,24% din cifra de afaceri, deşi au reprezentat doar 4,42% din numărul total de lucrări. Procentele certifică preferinţa pieţei pentru lucrările şi autorii de patrimoniu, acesta fiind nucleul dur al actualei creşteri.

Un alt indicator statistic, rata de adjudecare, constantă, fie că sunt sau nu licitate opere de patrimoniu, arată că interesul investitorilor trece cu uşurinţă de acest jalon dacă preţul şi garanţiile sunt acceptabile. Mai importante par a fi metodele de marketing folosite, care au făcut diferenţa între licitaţiile cu rată de adjudecare de 100% şi cele care sunt sub media pieţei (43%). Iar rata de adjudecare reflectă cu exactitate punctele în care cererea s-a întâlnit cu oferta.

4.846 de euro a fost preţul mediu al tablourilor vândute în licitaţii în 2011

Artişti şi cote: Iser, un major la tehnica minoră

Casele de licitaţii au început anul 2012 vânzând deja două picturi în ulei şi cinci lucrări în guaşă, semnate Iosif Iser. Uleiul „Pierot şi Colombina" a fost adjudecat la 18.500 de euro şi o altă lucrare în aceeaşi tehnică, „Supărate", la 3.750 de euro. Un tablou în tehnică minoră, guaşa „În permisie" (foto), a obţinut şi el 4.500 de euro. Anul trecut, se vânduseră alte 14 lucrări în tehnică majoră ale pictorului şi 36 de guaşe şi acuarele. Cel mai bine vândut dintre tablourile semnate de Iser rămâne un „Nud" în ulei adjucat în 2010 la 36.250 de euro. Pentru acelaşi an, randamentul autorului a fost calculat la uşor peste 38%, iar preţul mediu pentru o lucrare în ulei cu semnătura sa, la 11. 378 de euro. 

Agenda investiţiilor: Hasta la vista, Picasso!

Chinezii domină piaţa artei, europenii devin nesemnificativi, iar supremaţia americană a luat sfârşit. Picasso nu mai este cel mai bine vândut pictor din lume, după ce a deţinut această poziţie în 8 din ultimii 10 ani. Datele globale pe anul trecut certifică ascensiunea pieţelor asiatice, iar accentul artei moderne s-a mutat din Lumea Nouă în Extremul Orient. Cei mai mulţi cumpărători de artă, cu cele mai mari investiţii, sunt chinezi, iar mulţi dintre ei cumpără autori chinezi. În topurile de artă pe primele locuri se află pictorii tradiţionalişti Chang Dai-chien şi Qi Baishi, primul cu încasări de peste 500 de milioane de dolari, cel de al doilea depăşind 445 de milioane.Semnătura lui Picasso a reuşit vânzări de 320 milioane de dolari, un rezultat foarte bun raportat la anii precedenţi, dar creşterea pieţei asiatice a fost cu mult mai mare şi l-a făcut să piardă primul loc.

„La lecture“, cel mai scump tablou de Picasso în 2011, vândut cu 36,3 milioane de dolari

Top 10 vânzări la licitaţii: Artişti de secol XX

1. Ion Ţuculescu (1910-1962) 14 lucrări, 499.323 de euro
2. Corneliu Baba (1906-1997) 34 lucrări, 277.225 de euro
3. Alexandru Ciucurencu (1903-1977) 21 lucrări, 198.350 de euro
4. Constantin Piliuţă (1929-2003) 50 lucrări,  159.556 de euro
5. Jules Perahim (1914-2008) 20 lucrări, 87.531 de euro
6. Horia Bernea (1938-2000) 19 lucrări, 83.490 de euro
7. Ion Pacea (1924-1999) 42 lucrări, 80.700 de euro
8. Gheorghe N. G. Vânătoru (1905-1983) 23 lucrări,  79.278 de euro
9. Magdalena Rădulescu (1902-1983) 24 lucrări,  61.279 de euro
10. Jean Cheller (1911-1952) 17 lucrări, 58.903 de euro

* Clasamentul a fost realizat ţinând cont de cifra de vânzări pentru autor pe anul 2011