Bucureştiul ca distopie

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Monumentul Dr. Petru Groza, în spatele Palatului Mogoşoaia
Monumentul Dr. Petru Groza, în spatele Palatului Mogoşoaia

Reputatul artist plastic Anca Benera imortalizează, printr-un album editat de Institutul Cultural Român, studiul său „de caz“ asupra destinului monumentului public în capitala României. Istoria a 13 monumente de for public, majoritatea dispărute astăzi, atât din perioada modernă pre-totalitară, cât şi din cea totalitară, sunt analizate detaliat în carte, însoţite de numeroase studii.

Editura Institutului Cultural Român (ICR) a lansat recent o carte-eveniment, o „pasăre rară" în peisajul studiilor dedicate arhitecturii publice şi istoriei urbanismului autohton. Volumul „Bucureşti. Materie şi istorie", o apariţie impozantă grafic, este subintitulat „Monumentul public şi distopiile lui" şi se bucură şi de varianta în engleză, aşa cum Editura ICR a procedat cu toate cărţile sale importante.

Monumentul V.I. Lenin

Coeditori ai acestei ambiţioase întreprinderi sunt Anca Benera (apreciat nume al artei contemporane româneşti, care semnează şi splendidul fotomontaj de pe copertă) şi Alina Şerban, iar cartea cuprinde şi câteva studii de specialitate ale unor personalităţi invitate din România şi din străinătate.

Manifestaţie a Frontului Renaşterii Naţionale  Foto: arhiva MNAC

Cele 13 monumente publice alese de Anca Benera pentru a fi disecate - de la Statuia Libertăţii, din 1848, până la monumentele lui Lenin şi Petru Groza, date jos de „furia" revoluţionară din 1990 - sunt prezentate amănunţit, cu o bogată ilustraţie (fotografii de epocă, desene, reproduceri, hărţi etc.), iar un CD audio ataşat volumului (pe care participă şi tânărul actor Alexandru Potocean) se constituie într-un ghid vocal, un fel de „tur turistic" printr-un Bucureşti astăzi dispărut.

„Libertatea" n-a durat decât 5 zile

Volumul relevă că distrugerea patrimoniului urbanistic, a monumentelor publice cu semnificaţie istorică şi, de fapt, rescrierea permanentă a trecutului este o tradiţie, o constantă a epocii noastre moderne.

Manifestaţie a Frontului Renaşterii Naţionale  Foto: arhiva MNAC



Cartea se deschide cu Statuia Libertăţii („România Deliverată"), comandată de Guvernul provizoriu de la 1848 evreului maghiar C.D. Rosenthal (autor al celei mai „heraldice" imagini din pictura română, „România Revoluţionară", reprezentând-o pe englezoaica Mary Grant / Maria Rosetti!), despre care puţini ştiu că nu a rezistat decât cinci zile pe amplasamentul său din Podul Mogoşoaiei, fiind „sfărâmată de furia reacţiunii", aşa cum titra „Pruncul Român" (Rosenthal protestează şi cere despăgubiri, dar primeşte în schimb cetăţenia română!). Aceasta a fost prima sculptură de for public din Bucureşti.

Mare parte din monumentele alese de autoare pentru a ilustra intervalul 1848-1948 - Monumentul Pake Protopopescu, Monumentul I.C. Brătianu, Monumentul Lascăr Catargiu, Monumentul Eugeniu Carada, Monumentul Eroilor Corpului Didactic, Monumentul Take Ionescu, Monumentul Infanteriei, Monumentul Regelui Carol I, Monumentul Regelui Ferdinand I - au fost distruse de furia regimului comunist, pentru că omagiau nişte personalităţi „burgheze", şi nu le mai cunoaştem decât din amintiri şi, eventual, din câteva fotografii.

Putere şi memorie

Manifestaţie a Frontului Renaşterii Naţionale  Foto: arhiva MNAC

Piaţa I.C. Brătianu, începutul secolului XX  Foto: arhiva MNAC



În sfârşit, cele trei statui ce reprezintă epoca totalitară, 1948-1990: Monumentul I.V. Stalin, Monumentul V.I. Lenin şi Monumentul Dr. Petru Groza, au căzut pradă prima înşişi bolşevicilor, odată cu destalinizarea hruşciovistă, iar celelalte două purismului anticomunist din 1990, care le-a dus la Mogoşoaia, de unde urma li s-a pierdut (o situaţie diferită faţă de alte state care au ştiut să-şi conserve şi să-şi pună în valoare monumentele care amintesc de totalitarism).

Introducerea scrisă de Alina Şerban, intitulată „Monumente şi momente", este pusă sub semnul unui citat din Günter Grass, din volumul său „În mers de rac": „Aşa se întâmplă cu monumentele. Unele sunt înălţate prea devreme, iar apoi, de îndată ce perioada acelui eroism special a trecut, sunt înlăturate". „Intenţia artistei Anca Benera este de a înregistra în formatul unei cărţi starea de excepţie sub care fiinţează monumentul public", scrie Alina Şerban. Iar comentatoarea Ellen Blumenstein merge şi mai departe: „Artista analizează dimensiunea simbolică a procesului de înălţare şi distrugere a monumentelor publice în Bucureşti, atrăgându-ne atenţia că ele sunt o întruchipare permanentă a puterii şi a memoriei".

Info:

„Bucureşti. Materie şi istorie", un proiect de Anca Benera, ediţie bilingvă română-engleză
Editura: Institutul Cultural Român, 2011
Concept editorial: Anca Benera şi Alina Şerban
Texte: Ioana Beldiman, Ellen Blumenstein, Ciprian Mihali, Alina Şerban, Ioana Vlasiu ş.a.
Traducere în limba engleză: Samuel W. Onn
Număr pagini: 318
Preţ: 98 de lei

Piaţa I.C. Brătianu, începutul secolului XX  Foto: arhiva MNAC
Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite