Bestiar contemporan

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Expoziţia „Zoomania.ro“, de la Muzeul Naţional de Artă Contemporană, aduce alături artişti din generaţii diferite şi cu maniere de creaţie dintre cele mai variate. Rinoceri, câini, porci, şerpi, tigri, păsări şi toate lighioanele Domnului au „invadat“, pentru câteva săptămâni, spaţiul de expunere de la Palatul Parlamentului.

Expoziţia deschisă până la mijlocul lunii septembrie la etajul I al Muzeului Naţional de Artă Contemporană (MNAC) are meritul că strânge laolaltă lucruri care păreau altfel imposibil de alăturat: artişti, tehnici şi stiluri din zone cât mai variate ale spectrului artei contemporane româneşti, care, în mod normal, nu aveau nici în clin, nici în mânecă unii cu alţii. Tema unificatoare este cea animalieră, deşi obiectele merg de la reprezentări directe ale feluritelor vieţuitoare până la aluzii subtile la regnul zoologic, iar lucrările provin atât din colecţia MNAC, cât şi din colecţiile personale ale artiştilor.

Ideea acestei expoziţii-mamut (pentru a fi în ton cu tematica sa) îi umbla de mai multă vreme prin cap lui Mihai Oroveanu, directorul instituţiei şi actualul curator al expoziţiei, astfel încât „Zoomania" i se datorează în cea mai mare măsură. Pretextul organizării expoziţiei a fost, mai în glumă, mai în serios, „împlinirea a 165 de ani de la înfiinţarea Societăţii pentru Protecţia Animalelor", ocazie ideală pentru a purcede la aducerea împreună a lucrărilor.

„Arca lui Noe"

„Zoomania.ro" prezintă în aceeaşi expoziţie atât artişti din generaţia mai veche, valori sigure ale artei autohtone - Ioana Bătrânu, Geta Brătescu, Ştefan Câlţia, Vasile Gorduz, Ion Grigorescu, Sorin Ilfoveanu, Vladimir Şetran -, cât şi lucrări ale „starurilor" tinerei generaţii din artele noastre vizuale: Suzana Dan, Dumitru Gorzo, Gili Mocanu, Paul Nancă, Bogdan Răduţă, Alexandru Rădvan, Roman Tolici. Nu lipseşte nici ceea ce am putea numi „generaţia de mijloc": Iosif Kiraly, Marian Zidaru etc.

Diversitatea de tehnici şi stiluri este copleşitoare; practic putem vorbi, de fapt, de o „Arcă a lui Noe" a artei contemporane româneşti, pe care Noe-Oroveanu a salvat nu atât perechi de animale, cât picturi, gravuri, grafică, sculpturi, fotografie, instalaţii, video-art etc.  „Arca lui Noe" devine „Arta lui Noe", o capsulă care îi conservă pe cei mai buni artişti din câteva decenii de comunism şi postcomunism. Expoziţia nu se adresează defel „iubitorilor de animale", ba chiar nu le este recomandată, ci iubitorilor de artă plastică, indiferent de suportul pe care, acum sau în cine ştie ce viitor, artistul se poate exprima. Nu vă aşteptaţi la un „bestiariu" în sensul clasic al cuvântului. Nu portretizarea fidelă a vieţuitoarelor interesează, ci relaţia dintre om şi acestea sau valoarea simbolică a animalului-arhetip. De multe ori, animalul este doar un pretext, lucrările vorbesc, de fapt, despre noi şi despre cele mai obscure zone ale psihicului omenesc.

Plonjeu în medieval

Odată ce calcă pragul expoziţiei, privirile vizitatorului se opresc pe imenşii rinoceri situaţi în centrul platoului, aparţinând lui Bogdan Răduţă şi trimiţând la un Dürer tridimensional. În spate, panoul cu picturile flamboaiante ale Suzanei Dan, care amintesc evident de Rousseau Vameşul, demistificându-i însă inocenţa, „naivul". Roman Tolici expune două uleiuri rămase din expoziţia „Evanghelia după Moş Crăciun" - iepurii cu coroană de spini, satirizând transmutarea consumeristă a sărbătorilor (pre-)creştine.

După ce face un tur complet al lucrărilor de pe pereţii şi de pe podeaua acestei săli, vizitatorul se îndreaptă spre a doua sală, iar în spaţiul de trecere îl aşteaptă sculptura Ancăi Benera, „The Red Rider" / „Cavalerul roşu" (Lenin călare precum un cruciat), însoţită de filmul dărâmării statuii din Piaţa Scânteii. Peisajul se schimbă odată intrat în sala laterală: desenele fantastice, postsuprarealiste ale lui Ştefan Câlţia sau lucrările terifiante ale lui Sorin Ilfoveanu, în stilul binecunoscut admiratorilor celor doi artişti, aduc o notă de straniu şi de miraculos, amintind de bestiariile medievale.

La palierul superior, scara este „păzită" de doi porci uriaşi, aparţinând lui Mircea Spătaru. Criteriul organizării pare unul pe specii: porcii (cu tuşele delicate ale Ioanei Bătrânu), câinii (nenumărate variaţiuni ale lui Vladimir Şetran), viaţa submarină etc., dar este unul absolut înşelător. Nu lipseşte nici cuplul Ceauşescu, pictat într-o serie de lucrări alături de animalele pe care-i plăcea să le omoare. 

Info

„Zoomania.ro", lucrări cu subiect animalier din colecţia MNAC şi din colecţiile artiştilor

Unde: MNAC (Palatul Parlamentului), etaj I

Când: până la 15 septembrie, miercuri-duminică, între orele 10.00 şi 18.00

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite