Arta, blocată în vânzări artizanale

Vânzarea în ateliere ţine cota jos pentru pictorii contemporani. Piaţa de artă s-a triplat la fiecare doi ani, crescând de la 2,6 milioane de euro în 2008 la 11,8 milioane în 2011, însă pictorii contemporani sunt cei care au beneficiat cel mai puţin de această capitalizare.

De vină pentru preţurile scăzute ale lucrărilor pictorilor contemporani sunt, spun casele de licitaţii, vânzările directe, din atelier, care nu permit crearea şi urmărirea unor cote transparente. „Ce nu se cotează nu există", spune Alexandru Bâldea, directorul casei Artmark. „Vânzările din atelier sunt pripite, iar rezultatul acestora nu e transparent. Eu nu vând în privat pentru că vânzarea în public este cea care susţine piaţa", continuă Bâldea, concluzionând că asemenea tranzacţii sunt incorecte şi faţă de cumpărător, care nu primeşte documente de achiziţie care i-ar putea servi la vânzarea ulterioară a tablourilor şi, în plus, nu există niciun control pe preţ. Numărul şi volumul acestor vânzări din afara pieţei au făcut ca în licitaţii să fie rar depăşită suma de 3.000 de euro, chiar şi atunci când în cauză se află semnături extrem de cunoscute.

Puterea obişnuinţei

„Tendinţa pieţei este de a se lărgi nişa dedicată vechilor maeştri", spune preşedintele casei de licitaţii Goldart, Luminiţa Ghilduş, care estimează că piaţa paralelă este încă dominantă, dar se arată optimistă: „Cred că din ce în ce mai mult vânzările se vor face prin casele de licitaţii, unde vânzările sunt transparente, iar comisioanele sunt mici". Atât galeriile de artă, cât şi casele de licitaţii s-au constituit greu după Revoluţie şi au devenit semnificative abia în preajma lui 2005. În toată această perioadă pictorii contemporani au fost siliţi să vândă pe o piaţă artizanală, în care sunt captivi încă.

Presiune pe galerii

European Art este o galerie înfiinţată în urmă cu un an de către fostul ministru şi ambasador Radu Boroianu, promotorul pieţei de artă în România. După ce a atras atenţia cu repatrierea operelor unor artişti români ca Nicolae Maniu şi Michael Lassel, foarte bine vânduţi în Franţa şi Germania, expoziţiile recent găzduite de European Art Gallery reunesc artişti contemporani ca Sorin şi Ana Ruxandra Ilfoveanu, Andreia Bove, Răzvan Ionescu sau Ovidiu Simionescu, alături de tablouri de artă europeană din secolele XIV-XX. O altă galerie tânără, dar cu notabile participări la târguri internaţionale, este Anaid Art Gallery, care reuneşte artişti ca Suzana Dan, Dumitru Gorzo sau controversatul Tara (von Neudorf).

Dinspre casele de licitaţii, Alexandru Bâldea estimează o creştere în două etape a preţurilor pentru pictorii contemporani: „O creştere bruscă, cu până la 500% până în primăvara lui 2013, după care va urma o creştere constantă, dar nu la fel de spectaculoasă". Parte a acestei prognoze se bazează pe acţiunile casei pe care o reprezintă şi care anunţă pentru sesiunile din toamnă o creştere a prezenţei pictorilor contemporani: „Lucrăm cu galeriile, nu direct cu artiştii, pentru că este important ca piaţa să se dezvolte pe toate segmentele ei, într-un flux coerent".

35.000 de euro este cel mai mare preţ obţinut de o pictură contemporană în cadrul licitaţiilor din România.

Trenduri şi tendinţe: Megaportal de licitaţii

Un megaportal de artă este în curs de constituire la adresa www.art.sy, având printre fondatori directori de la Google şi Christie's, dar şi pe creatorul Twitter, Jack Dorsey. Portalul va cuprinde încă de la început câteva zeci de mii de opere de artă, evaluate după circa 500 de criterii (mişcare artistică, subiect, compoziţie), şi va reflecta îndeosebi lucrările aflate în galerii din întreaga lume. Prin intermediul Art.sy vor putea fi achiziţionate, online şi offline, multe din lucrările prezentate, fiind de aşteptat o intensificare a „boom"-ului artei.

Artmark.ro oferă transmisiuni online ale licitaţiilor

Reprezentanţii caselor de licitaţii pun pe seama internetului creşterea din ultimii ani a pieţei de artă, portalul cel mai important fiind în acest moment Artprice.com, devenit deja principalul furnizor de cote pentru artişti şi studii privind evoluţia globală a pieţei. În România, deşi lipseşte încă un portal de tranzacţii, există mai multe dezvoltări remarcabile, între care Modernism.ro, site de actualitate artistică, unde sunt prezentate, accidental, şi rezultatele la licitaţii; Tudor-art.com, un index independent al pieţei de artă; Graficante.ro, centrat pe topuri şi tranzacţii majore; şi Artmark.ro, site-ul casei de licitaţii omonime, care permite accesul la baza de date cu tranzacţiile din ultimii trei ani.

Recorduri  de vânzări: Topul mondial al primului semestru 2011

Pictorul chinez Qi Baishi a surprins atunci când o lucrare a sa, dăruită fostului lider naţionalist chinez Chang Kai-Sheck, a obţinut recordul de preţ al acestui an. De asemenea, surprinde prezenţa în top, alături de Picasso şi Warhol, a pictorului olandez academist Lawrence Alma-Tadema, precum şi a contemporanilor Francis Bacon şi Mark Rothko.

Francis Bacon, „Trei studii pentru portretul lui Lucian Freud“

1. Qi Baishi, „Vultur aşezat într-un pin", 57.202.000 de dolari
2. Pablo Picasso, „Lectura" (1932), 36.274.500 de dolari
3. Egon Schielle, „Case cu linii colorate", 35.681.800 de dolari
4. Andy Warhol, „Autoportret" (1963-1964), 34.250.000 de dolari
5. Francis Bacon, „Trei studii pentru portretul lui Lucian Freud", 32.957.850 de dolari
6. Mark Rothko, „Fără titlu nr. 17" (1961), 30.000.000 de dolari
7. Lawrence Alma-Tadema, „Întâlnirea lui Antoniu cu Cleopatra", 26.000.000 de dolari
8. Pablo Picasso, „Femeie aşezată, rochie bleu", 25.872.000 de dolari
9. Francis Bacon, „Studiu pentru un portret" (1953), 25.536.000 de dolari
10. Andy Warhol, „Autoportret" (1986), 24.500.000 de dolari.