Se deschide Palatul vechi al BNR

Guvernatorul Mugur Isărescu a anunţat că publicul va putea vizita din toamnă muzeul amenajat în holul mare al Palatului vechi al Băncii Naţionale a României din Bucureşti. La 130 de ani de la înfiinţarea Băncii Naţionale a României (BNR), a fost lansat albumul bilingv „Cronica restaurării Palatului vechi“, semnat de arhitecta Cristina Ţurlea.

Cei 130 de ani scurşi de la înfiinţarea Băncii Naţionale a României (BNR), precum şi definitivarea lucrărilor de restaurare a Palatului vechi al instituţiei (situat în str. Lipscani nr. 25), au fost marcaţi, săptămâna trecută, prin lucrările simpozionului „Palatul vechi al BNR - capodoperă a patrimoniului arhitectural al României", deschis de guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu.

Principalul anunţ făcut de Mugur Isărescu cu această ocazie a fost că muzeul amenajat în holul mare al Palatului Vechi al Băncii Naţionale a României va fi deschis publicului într-un viitor cât mai apropiat.

Grigorescu, în Sala Consiliului

Vizitatorii vor putea vedea din toamnă şi Galeria Guvernatorilor, aflată la etajul I al clădirii şi prezentând portretele tuturor celor care s-au perindat la conducerea băncii centrale, şi, foarte probabil, şi Sala Consiliului. O mare performanţă restaurativă, Sala Consiliului prezintă patru picturi monumentale, „Rodica - la secerat" (1894) a lui Nicolae Grigorescu, o marină de Eugen Voinescu (consul al României la Odesa), realizată în acelaşi an, alături de tablourile lui G.D. Mirea, reprezentându-i pe „Prometeu" şi, respectiv, pe „Mercur", ambele realizate în 1891.

În colecţia numismatică găzduită de BNR pot fi văzute monedele aflate de-a lungul timpului în circulaţie pe teritoriul României, începând cu monedele cetăţilor greceşti din secolul V î.Hr. şi trecând prin primele emisii monetare ale statului modern român, datorate lui Al.I. Cuza şi denumite „români" sau
„romanaţi".

Cronica restaurării Palatului vechi

Sala Mare a BNR

Un moment de vârf al lucrărilor l-a constituit lansarea albumului bilingv (română-engleză) „Banca Naţională a României. Cronica restaurării Palatului vechi", semnat de arhitecta Cristina Ţurlea, care îşi desfăşoară activitatea în cadrul BNR. Autoarea a studiat arhivele, a scos din dosare cu file îngălbenite, din albume cu vechi fotografii, planuri, documente, imagini de epocă din care a conturat istoria clădirii.

Sunt puse în lumină personalităţile care au contribuit la înălţarea monumentului, în primul rând Eugeniu Carada (1836-1910), întemeietorul de fapt al Băncii Naţionale, care a însufleţit construcţia palatului din Lipscani. „În albumul Cristinei Ţurlea, scris cu talent şi cu pasiune, cunoştinţele de arhitectură se împletesc cu o surprinzătoare vocaţie de scriitor", a subliniat Mugur Isărescu.

Isărescu a reamintit că, în zona centrală a oraşului, înainte de instalarea comunismului, activau nu mai puţin de 140 de unităţi bancare. „În 1880 se înfiinţează Banca, în 1886 începe construcţia Ateneului Român, iar în 1881 se naşte George Enescu, care îşi va lega numele de această sală de concerte", iată conexiunile făcute de guvernatorul BNR.

Arhitecţii francezi care au construit Palatul Vechi al BNR sunt aceiaşi care au proiectat şi Ateneul Român, pe care Isărescu îl consideră punctul de plecare al construirii „Micului Paris". În opinia lui Mugur Isărescu, care a văzut ceva sedii de bancă centrală la viaţa sa, „Palatul BNR este unul dintre cele mai frumoase din lume".

Palatul vechi al BNR, situat în centrul istoric al Capitalei, a fost ridicat, în a doua jumătate a anului 1880, în cea mai veche zonă comercială a oraşului. Clădirea s-a construit pe locul străvechiului han Şerban Vodă (construit între anii 1683 şi 1685 de domnitorul Şerban Cantacuzino), loc cu o tradiţie bine stabilită în viaţa oraşului.

În anul 1990, conducerea BNR a constatat că, la 10 de ani de la construirea lui, imobilul trebuia restaurat şi consolidat şi a demarat un proces masiv de restaurare a Palatului, o acţiune complexă şi desfăşurată în mai multe etape astăzi finalizată.

Albumul unei bijuterii arhitectonice

„Banca Naţională a României. Cronica Restaurării Palatului vechi" a apărut în condiţii grafice excepţionale la Editura Cadmos, fiind îngrijit de publicistul şi scriitorul Stelian Ţurlea. În volumul arhitectei Cristina Ţurlea sunt surprinse toate transformările prin care a trecut Palatul vechi al BNR, prin ilustraţii color cu detalii ale fiecărei etape a restaurării.

În album sunt portretizaţi Eugeniu Carada, omul din umbră, primii arhitecţi francezi Cassien Bernard şi Albert Galleroni, fiind cercetată proiectarea unor construcţii complementare, printre care noul palat din strada Doamnei. În capitolul patru sunt descrise restaurările spaţiilor palatului, care includ holul de onoare şi scările monumentale, biblioteca de carte rară, alături de Sala de Marmură, vechea sală a Ghişeelor, Galeria Guvernatorilor şi spaţiul muzeal.

Info

„Banca Naţională a României. Cronica Restaurării Palatului vechi"
Autor: Cristina Ţurlea
Editura Cadmos,
288 de pagini
Format 24/28; cartonat, bilingv (română/engleză)
Preţ 128 de lei.