Ochiul fotografului vede tot

Inventarea aparatului care imortalizează chipuri, gesturi, atitudini şi mişcări a fost începutul sfârşitului pentru intimitate. Acesta pare a fi mesajul inteligentei expoziţii de fotografie de la Tate Modern din Londra, intitulată „Exposed: Voyeurism, Surveillance and the Camera“.

Deloc întâmplător, acest eveniment expoziţional de mare impact asupra iubitorilor de artă are loc în capitala Marii Britanii, oraş în care intimitatea a devenit o noţiune teoretică şi din cauza luptei împotriva terorismului.

Cele peste 250 de imagini fotografice expuse în mai multe săli de la Tate Modern pun în lumină dominaţia exercitată de „ochiul" care vede tot, adică aparatul de fotografiat (de la formele lui rudimentare până la cele mai avansate tehnologic), asupra obiectului imaginii surprinse de cele mai multe ori pe furiş, imortalizând oameni în ipostaze din viaţa privată.

Concepută pe interogaţiile „cine se uită la cine şi de ce?", expoziţia organizată în colaborare cu Muzeul de Artă Modernă din San Francisco îi arată vizitatorului relaţia ambiguă, etic şi estetic, dintre privitor şi privit, punându-l în faţa unor imagini care provoacă toată gama de reacţii prevăzute în fiinţa umană: de la încântare la repulsie, de la râs la plâns, de la indiferenţă la şoc.

Demitizarea intimităţii

Alcătuind un discurs cu o pronunţată dimensiune antropologică, fotografiile de la Tate Modern sunt grupate în cinci secţiuni: „Fotograful nevăzut", „Voyeurism şi dorinţă", „Celebritate şi privire publică", „Martor la violenţă şi supraveghere".

Instantaneele le aparţin unor artişti-fotografi renumiţi, printre care Weegee, Brassaï, Henri Cartier-Bresson, Man Ray, Nick Ut, Guy Bourdin, Nan Goldin, Harry Callahan sau Shizuka Yakomizo. Remarcabil este că lor li se alătură instantanee alese din portofoliile câtorva fotoreporteri şi ale unor anonimi ai aparatului de fotografiat încorporat în telefonul mobil, precum şi imagini surprinse de sistemele de supraveghere CCTV.

Lumea expusă la Tate Modern se configurează din scene de amor dintr-un bordel parizian din anii '30, din imagini mai recente ale intimităţii erotice dintre spectatori într-o sală de cinema, din anonimi fotografiaţi pe furiş, prin fereastră, în casele lor sau în alte spaţii, precum şi din celebrităţi imortalizate pe ascuns sau din situaţii extreme surprinse spontan. Imaginea vintage (de dinaintea anilor '50) coabitează cu fotografia contemporană într-un melanj viu, care spulberă mitul intimităţii în societatea modernă. Ca un veritabil Big Brother, fotograful din toate timpurile surprinde şi expune impudic fiinţa umană şi natura ei de neînţeles.

Eros, celebritate, extremitate

Merry Alperns participă cu instantanee luate prin fereastra unui bordel de pe Wall Street. Seria „Îndrăgostiţi la cinema" a lui Weegee studiază intimitatea de cuplu surprinsă în întunericul cinematografului. Acelaşi artist semnează şi fotografia-icon a lui Marilyn Monroe din anii '50, prezentă în expoziţie.

Greta Garbo, surprinsă fără voia ei în Parisul aceleiaşi perioade, este protagonista unei fotografii-vedetă realizată de Georges Dudognon. Chipurile iluminate de femei fotografiate pe străzile din Chicago de Harry Callahan sunt dintre cele mai reuşite, ca şi cele semnate de Walker Evens, imortalizând femei în metroul newyorkez.

Marcello Geppetti e prezent în expoziţie cu o serie de fotografii care imortalizează clienţii Hotelului Ambasador aruncându-se pe fereastră în timpul unui incendiu. Shizuka Yokomizo expune imagini ale unor oameni fotografiaţi la fereastră, în propria casă, după ce artistul i-a invitat, printr-o scrisoare, să se arate la geam.

Info

Ce: „Exposed: Voyeurism, Surveillance and the Camera"  („Expuşi: Voyeurismul, supravegherea şi aparatul de fotografiat")

Unde: Tate Modern, Londra

Când: până la 3 octombrie 2010