Marile cărţi ale anului 2010

În 2010 de pe rafturile librăriilor clasice din România şi de la librăriile online cititorii vor putea cumpăra romane de calitate din toate spaţiile culturale. La început de an, editurile din România îşi anunţă  proiectele. Publicarea versiunilor în limba română a unor romane destinate tuturor categoriilor de interes pare obiectivul principal.

Humanitas Fiction le va oferi cititorilor din România „Leagănul respiraţiei" de Herta Müller, în traducerea lui Alexandru Şahighian. Publicată în Germania în septembrie 2009, cartea, scrisă, de fapt, la două mâini, împreună cu Oskar Pastior, s-a bucurat de o receptare critică mai mult decât favorabilă.

Firele tematice ale acestui text-hibrid, la graniţa dintre genuri, sunt aceleaşi care străbat ţesătura pe care o alcătuiesc mai toate lucrările scriitoarei româno-germane căreia i s-a decernat Premiul Nobel anul trecut.

„Leagănul respiraţiei" este o incursiune tesionată şi tensionantă în lumea de neuitat a totalitarismului şi a traumelor de neşters, care decupează în registru epic, liric şi dramatic secvenţa deportării etnicilor germani din România în legărele de muncă din Uniunea Sovietică, de pe teritoriul Ucrainei de azi.

Dramaticul destin al mamei autoarei şi cumplita experienţă concentraţionară a poetului Oskar Pastior, deportat în URSS în adolescenţă, sunt materia primă a scrierii finalizate de Herta Müller, căci coautorul s-a stins în 2006, chiar înainte de a i se decerna prestigiosul premiu „Büchner".

Cei mai buni dintre cei mai buni

Editura Polirom intenţionează să publice versiunea în limba română a unei scrieri de secol XX înconjurate de o aură de legendă: „The original of Laura", romanul neterminat al lui Vladimir Nabokov, publicat în toamna lui 2009, la 32 de ani de la moartea autorului, la Penguin Classics din Anglia.

José Saramago 

Celebrul scriitor american originar din Rusia îşi exprimase dorinţa ca manuscrisul să fie distrus, însă din fericire familia a hotărât, după multe ezitări, să nu-i respecte dorinţa şi să încredinţeze tiparului romanul, decizie care a fost dată publicităţii în aprilie 2008 de Dmitri Nabokov, fiul scriitorului. După publicare, scrierea a avut parte de numeroase critici, multe dintre ele blamându-l pe editor pentru hotărârea de a publica romanul în forma iniţială.

Ceea ce nu înseamnă că apariţia „The Original of Laura" nu a fost unul dintre evenimentele anului 2009 în sfera literaturii. Obiectiv vorbind, cât de mare poate fi un eşec al lui Nabokov? „Muzeul inocenţei" de Orhan Pamuk va apărea în traducerea Luminiţei Munteanu, la aceeaşi editură, în deschidea seriei de autor dedicată scriitorul turc.

Romanul, la care Pamuk a lucrat ani întregi, este prima carte pe care a publicat-o după câştigarea premiului Nobel în 2006. Admiratorii din România ai prozei sale, nu puţini, vor fi mulţumiţi să găsească ceea ce fanii lui de pretutindeni îşi doreau de multă vreme: o poveste de dragoste marca Pamuk.

Un roman pitoresc, după cum afirmă toţi cronicarii din străinătate, în care se ţese istoria unui amor adânc ca apele mării, o proză în care Istanbulul este un personaj irezistibil, rod al contrastelor şi al unei existenţe încâlcite. În treacăt fie spus, faima cărţii nu se datorează exclusiv notorietăţii internaţionale a scriitorului, ci şi evenimentului extraliterar care o însoţeşte: dorinţa mărturisită a lui Orhan Pamuk de a deschide un muzeu adevărat în Cukurcuma, un cartier din pitorescul Istanbul, în care să expună mai multe obiecte prezente în „Muzeul inocenţei".

Şi „Călătoria elefantului", ingenioasa scriere din 2008 al altui nobelizat, scriitorul portughez José Saramago, va fi tradusă în limba română şi publicată tot la Polirom. Prozatorul pune în lumina ficţiunii istoria reală a elefantului asiatic Salomon, care, în secolul al XVI-lea, a plecat de la Lisabona şi a ajuns laViena, într-o carte care e, în opinia autorului,„mai degrabă poveste dacât roman".

Colecţie de ficţiune la Editura Litera

Editura Litera îşi propune să se apropie de universal literaturii contemporane şi să inaugureze o colecţie de ficţiune. „Wolf Hall" de Hilary Mantel, câştigător al Booker Prize pe 2009, va fi primul roman ce va fi disponibil în limba română.

Este al unsprezecelea roman al scriitoarei britanice, care a câştigat Booker Prize în faţa unor volume de proză ale unor autori de forţă şi notorietate, cum sunt A.S.

Byatt, J. M. Coetzee sau Sarah Waters. Imaginându-şi devenirea lui Thomas Cromwell, adică ascensiunea fiului unui modest fierar la rangul de mână dreaptă a spectaculosului Henric al VIII-lea, cunoscuta prozatoare reconfigurează un episod din istoria Angliei.

Potrivit reputatului critic Christopher Tayler de la „The Guardian", „Wolf Hall", „roman cu accente lirice, dar etalând o scriitură alertă, o imaginaţie consistentă, rezonanţe sumbre şi, din când în când, umor, nu seamănă cu nimic din literatura britanică contemporană". O alegere care se adresează deopotrivă cititorilor de elită şi publicului larg, care va inaugura o colecţie ce va îmbogăţi oferta editurii.

Suspecţi din supermarket

Jung Chang este o scriitoare din China ale cărei cărţi se bucură de un adevărat succes în Occident. Anul acesta Editura Curtea Vechea va tipări romanul „Lebedele sălbatice", câştigător al British Book of the Year Award şi NCR Book Award, în traducerea Sandei Pop.

Jung Chang

Tradusă în treizeci de limbi şi vândută în milioane de exemplare, această carte, semnată de primul intelectual chinez care a obţinut un doctorat la o universitate britanică, recurge la istoria mică pentru a spune istoria mare a Chinei din chinuitul secol XX, liant între un trecut care echivalează cu atrocitatea tradiţiei (la 1900, micuţelor chinezoaice încă li se zdrobeau oasele picioarelor pentru ca mersul să le fie unduios şi graţios şi astfel să prindă în mreje un consort) şi un viitor care aduce alte atrocităţi.

Iată, aşadar, încă un roman în care istoria, cruzimea şi alienarea stau în prim-plan, o scriere care i-a încântat pe severii critici londonezi şi a devenit bestseller. „O carte pur si simplu excepţională", scria fără rezerve şi un critic de la „The Times Literary Supplement", adăugând că „Jung Chang este povestitorul clasic, care descrie pe un ton măsurat aproape incredibilul".

Catherine O'Flynn este o tânără scriitoare britanică al cărei roman de debut, „Ce s-a pierdut", a fost nominalizat la Man Booker Prize şi Orange Prize în 2007, iar un an mai târziu a câştigat Premiul I la secţiunea „debut" din cadrul Costa Books Awards.

Romanul lui Kate, micuţa ce petrece zile lungi observând personajele bizare care se perindă într-un centru comercial, simbol al epocii noastre şi, poate, cel mai interesant şi mai percutant personaj al cărţii, va apărea la Editura Vellant, în traducerea lui Ciprian Şiulea.

Încântaţi de inteligenţa vie, deloc convenţională, de siguranţa şi mai ales de umorul cu care debutanta se plonjează în adâncurile personajelor măcinate de însingurare şi alienare, recenzenţii şi-au exprimat convingerea că nici un fel de cititor nu va adormi cu cartea în mână şi că ce va scrie Catherine O'Flynn de aici încolo va fi şi mai şi. Cât despre cititorii români, cert este că aceia dintre ei care sunt atraşi de literatura din spaţiul britanic nu prea vor avea timp să se plictisească în 2010.

Prin conştiinţa feminină

Aceeaşi editură îşi propune să facă un gest recuperator şi să editeze o nouă traducere a romanului „Nada", al scriitoarei spanioale Carmen Laforet, tradus în România anilor '60 de Darie Novăceanu.

Este vorba despre o carte-cult a literaturii spaniole, rămasă în istorie prin eticheta de corespondent latin al celebrului „De veghe în lanul de secară", al prozatorului american J.D. Salinger. Publicat în 1945, „Nimicul", etalând vizibile afinităţi cu existenţialismul, este un reper al secolului XX, deşi nu tocmai cunoscut cititorilor români, fiind, de asemenea, scrierea prin care Carmen Laforet, autoare a mai multor romane, a rămas în istoria literaturii spaniole.

Scris la 23 de ani, romanul pune sub lupă în primul rând descoperirea de sine şi în al doilea rând descoperirea realităţii, în cruzimea ei de neînţeles, în formele ei mai mult inflexibile decât flexibile. Prin ochii adolescentei Andreea, ajunsă la studii la Barcelona, se văd chipurile lumii: pe de o parte, familia tradiţionalistă, ancorată în valori resimţite ca perimate, şi pe de altă parte grupul avangardist aflat în căutarea noutăţii, dornic să rupă radical cu tradiţie şi convenţia.

Orhan Pamuk 

Caracterul actual al poveştii, opinează criticii literari, este rezultatul contrastului dintre melodramele la care eroina e martoră şi stilul laconic ales de prozatoare, care creează o dimensiune ironică şi umoristică, datorită căreia romanul a trecut proba timpului.

Tot printr-o conştiinţă feminină se filtrează realitatea şi istoria secolului trecut şi în romanul de succes „Zaira", publicat de Cătălin Dorin Florescu, scriitor de origine română, la Editura Beck Verlag din Elveţia. El va apărea anul viitor la Polirom, în traducerea semnată de Mariana Bărbulescu.

Vocea feminină care spune povestea, acea a unei actriţe păpuşărese cunoscute în România anilor '60, se adaptează mai mult dramei şi mai puţin bucuriilor mici şi mari ale vieţii. Din Timişoara în care s-a întors după patru decenii petrecute în exil, Zaira îşi poartă cititorii pe două continente, plimbându-i printr-un veac al contrastelor: viaţa interbelică a moşierilor şi a ţăranilor, fascismul românesc, Al Doilea Război Mondial, instaurarea comunismului şi atrocităţile lui.

Fuga eroinei în Vestul lăudat, în timpul Primăverii de la Praga, şi întreaga viaţă americană pe care o trăieşte ca emigrantă constituie un tablou al secolului XX.

Clasici şi moderni

La Editura „Adevărul" sunt în pregătire mai multe colecţii destinate librăriilor, de literatură străină şi română. Alături de colecţia dedicată lui Arthur Conan Doyle în care vor apărea „Un studiu în roşu", „Valea terorii", „Câinele din Baskerville", „Aventurile lui Sherlock Holmes", editura va publica o colecţie care va cuprinde capodoperele celebrului scriitor Fiodor Dostoievski, printre care „Crimă şi pedeapsă", „Demonii" sau „Idiotul" .

Va urma o serie de autor Dinu Săraru („Ciocoii noi cu bodyguard", „Clipa", „Nişte ţărani" şi trilogia „Dragostea şi revoluţia").

„Malul albastru" al poeziei

Hilary Mantel 

Toamna trecută Editura Art a dat dovadă de curaj lansând o colecţie de poezie, risc de natură financiară pe care editurile din România şi-l asumă arareori. Din „Malul albastru" au apărut primele două volume: „Adora. Poemele celorlalte întâmplări" de Iulian Tănase şi „Dimensiunea «Umbrella»" de Sebastian Reichmann şi Dan Stanciu.

În acest an colecţia va continua prin apariţia unor volume care îi vor bucura cu siguranţă pe iubitorii de poezie: „Album de versuri" de Stéphane Mallarmé, „În Ţara Magiei" de Henri Michaux, „Filele lui Hypnos şi alte poeme" de René Char, „Corp transparent" de Max Blcher şi „Poezii erotice" de Bertolt Brecht.

Eseistică şi memorii

În 2010, an în care sărbătoreşte 20 de ani de existenţă, Editura Humanitas va publicat un studio al cunoscutului critic literar Dan C. Mihăilescu (foto jos), „Cioran şi fascinaţia nebuniei", care va stârni curiozitatea specialiştilor, cu atât mai mult cu cât lucrările dedicate operei filozofului de origine română nu sunt deloc puţine.

„Memoriile" lui Adrian Marino, literat de talie internaţională, deopotrivă critic, istoric literar şi teoretician al literaturii, deţinător al Premiului Herder, vor fi publicate anul acesta de Editura Polirom. În autobiografia prestigiosului specialist cei interesaţi vor găsi răspunsuri la întrebări despre multele şi valoroasele studii ale lui Marino, precum şi diverse perspective asupra vieţii culturale din România.