„Iluminarea“ de la Veneţia

Şi la ediţia din 2011, Bienala de la Veneţia stă sub semnul diversităţii, aşa cum se conturează ea în lucrările artiştilor din lumea întreagă

Aflată la cea de-a 54-a ediţie, Bienala de la Veneţia promite iubitorilor de artă un loc unde „vocile din toată lumea se întâlnesc“. Expoziţia internaţională de artă contemporană va fi deschisă până pe 27 noiembrie. Anul acesta, 89 de standuri naţionale, mai multe ca niciodată, participă la Bienala de Artă de la Veneţia.

Manifestarea, unul dintre cele mai importante evenimente culturale internaţionale, continuă şi anul acesta o tradiţie de mai bine de un secol. În perioada 4 iunie - 27 noiembrie, expoziţia de artă ajunsă la a 54-a ediţie este în lumina reflectoarelor sub titlul „ILLUMInazioni". Exponatele provocatoare sunt găzduite în 89 de standuri naţionale, cu 12 mai multe faţă de ediţia de acum doi ani.

Bice Curiger, istoricul de artă, criticul şi curatorul care patronează în acest an evenimentul de la Veneţia susţine că ediţia din 2011 are menirea unui schimb de idei şi a unei stimulări pentru artiştii participanţi. De asemenea, pe siteul oficial al evenimentului, preşedintele Bienalei de la Veneţia, Paolo Baratta, le urează „iluminare" turiştilor şi iubitorilor de artă din întreaga lume. Printre ţările care participă pentru prima oară, se numără Africa de Sud, India şi Andora, operele de artă fiind amplasate în pavilioanele din Parcul Giardini di Castello şi din complexul Arsenale. De asemenea, România nu lipseşte de la Bienală nici în acest an, proiectele artiştilor noştri aflându-se, de asemenea, în Giardini di Castello.

Două proiecte din ROmânia

În decembrie 2010, în urma unui concurs naţional  au fost selectate operele care vor reprezenta România la Veneţia, membrii juriului, din care au făcut parte Marius Babias, Fabio Cavallucci şi Oana Tănase, alegând două proiecte din cele 24 prezentate. Primul dintre ele, prezentat în pavilionul naţional, se numeşte „Performing History" şi este o creaţie concepută de Ion Grigorescu, Anetta Mona Chişa şi Lucia Tkacova, care îşi propune să analizeze, într-un cadru vizual dinamic, evoluţia artei contemporane din România şi din Europa de Est.

În cel de-al doilea proiect, intitulat „Romanian Cultural Resolution" (RCR) şi prezentat la Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, artiştii Adrian Bojenoiu şi Alexandru Niculescu reprezintă o instalaţie  documentată şi realizată pe bază de interviuri - despre un număr impresionant de artişti şi curatori români. „RCR documentary" a devenit, astfel, unul dintre cele mai ample proiecte de artă contemporană românească din ultimii ani.

File din istorie

Încă de la prima Bienală de Artă, cea din 1895, grădinile veneţiene au găzduit proiectele artiştilor amplasate în Pavilionul Central şi încă în 29 de pavilioane naţionale, construite în perioade diferite de ţările participante. Una dintre cele mai prestigioase manifestări culturale din lume, această expoziţie internaţională se concentrează pe toate sferele artei. În anii 1930, alte festivaluri luau fiinţă: cel de muzică, cel de film şi cel de teatru. Mai mult, Festivalul de Film de la Veneţia, din 1932, a fost primul eveniment de acest gen din lume. În 1980, a fost introdusă prima „Expoziţie Internaţională de Arhitectură", iar în 1999, Bienala de la Veneţia a organizat şi secţiunea de dans.