Directorii dau examen la minister

La Teatrul Naţional, la Filarmonica „George Enescu“ sau la Opera Naţională din Bucureşti s-au făcut evaluări pentru următoarele mandate de management de cinci ani. Ion Caramitru a contestat procedura de evaluare. Cătălin Ionescu-Arbore şi Mihai Mihalcea au obţinut notele 8,95, şi, respectiv, 8,30 şi nu vor să candideze pentru un nou mandat.

La Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN), evaluarea directorilor de teatre se face anual, când aceştia trebuie să obţină peste nota 7. Evaluarea se face şi o dată la cinci ani pentru obţinerea unui nou mandat pe un proiect de management, când directorii trebuie să ia minimum nota 9.

„Procesul prevăzut de OUG 189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură, aprobată cu modificări prin Legea 269/ 2009 este unul continuu. Problema mai mare începe acolo unde o autoritate are mai multe instituţii în subordine, iar mandatele de management expiră cam în aceeaşi perioadă. Este cazul Ministerului Culturii şi probabil al Primăriei Municipiului Bucureşti", spune Carmen Croitoru, consilier personal al ministrului Culturii, Kelemen Hunor.

Anul aceasta au fost numiţi pe baza proiectelor de management Andrei Dimitriu, la Filarmonica „George Enescu" din Bucureşti, şi Ernest Oberländer Târnoveanu, la Muzeul Naţional de Istorie a României. Andrei Dimitriu a participat la concurs avându-i contracandidaţi pe Lucian Moraru şi pe Horia Sabin Drăgoi şi a fost singurul care a trecut de prima etapă, cu rezultatul de 8,63.

După ce a condus Filarmonica „George Enescu" ca director interimar, din februarie 2010, Dimitriu va avea un mandat de cinci ani. Candidatul a fost preşedinte al Societăţii Române de Radiodifuziune în perioada noiembrie 1999 - decembrie 2001, ocupând anterior funcţiile de consilier pentru industrie sau secretar de stat.

Unele proiecte, „penibile"

Concursurile sunt deschise participanţilor (există condiţii legate de studii, pregătire sau experienţă - unele sunt deja menţionate în lege, altele pot fi stabilite de autoritate), dar nu sunt publice, adică nu pot participa „spectatori", spune Carmen Croitoru. Rezultatele se fac publice după ce trece perioada de contestaţii. „La fel, se fac publice şi proiectele care au câştigat concursul. Din păcate legea nu prevede şi publicarea proiectelor de management care au pierdut concursul.

Acolo s-ar vedea şi mai clar diferenţa dintre candidaţi", apreciază consilierul ministrului, specialist în management cultural. Uneori proiectele, nefiind redactate de oameni cu minimă pregătire în scrierea acestui gen, sunt compuneri sau memorii de activitate.

„Cele mai penibile sunt acelea care fie fac referire la personalitatea incontestabilă a autorului, fie fac promisiuni care nu au nicio urmă de realism. Acestea sunt bazate pe principiul că hârtia suportă orice şi că promisiunile făcute nu trebuie şi ţinute. Mai sunt şi unele care operează într-o manieră halucinantă cu termeni de tipul «politică culturală», «strategie naţională», «direcţii» etc., uitând că aceste lucruri au un înţeles precis şi inconfundabil şi că nu sunt de competenţa unui proiect de management la o instituţie de cultură", punctează Carmen Croitoru.

Caramitru contestă nota 7,80

Cătălin Arbore nu ştie dacă va candida la concursul de la Operă

O situaţie deosebită o au Ion Caramitru, directorul Teatrului Naţional Bucureşti (TNB), Cătălin Ionescu-Arbore, directorul Operei Naţionale Bucureşti (ONB), şi Mihai Mihalcea, directorul Centrului Naţional al Dansului  Bucureşti (CNDB).

La evaluarea din decembrie 2010, Ion Caramitru a obţinut nota 9,88, dată de o comisie condusă de Liviu Ciulei. Directorul TNB a contestat procedura de evaluare a proiectului său de management pentru următorul mandat de cinci ani, pentru care  a obţinut, în luna ianuarie, nota 7,80. Din comisia de evaluare a Ministerului Culturii au făcut parte Demeter Andras, Ada Lupu Hausvater şi Dan Vasiliu.  „Nu mai era nevoie de vreun concurs datorită acestei note", spune directorul de teatru.

„Este ilogic ce s-a întâmplat", a punctat Caramitru. Proiectul de management al lui Ion Caramitru analizat de comisia din ianuarie includea planul de renovare a TNB. „Este unul dintre cele mai aplicate şi mai moderne, de talie europeană, iar teatrul pe care-l conduc are rezultate foarte bune pe toate planurile, nota de 7,80 nu se justifică cu nimic."

Contestaţia pentru vicii de procedură a evaluării i-a fost acceptată lui Ion Caramitru de MCCPN, urmând să aibă loc un nou proces de evaluare la o dată care urmează să fie stabilită.

„În ce-l priveşte pe Ion Caramitru, directorul TNB, situaţia este puţin mai complicată: el a contestat procedura de evaluare, deşi a obţinut o notă de trecere. S-a găsit soluţia repetării evaluării, acum strângem o nouă comisie", a explicat Kelemen Hunor, ministrul Culturii. „Nu-i nicio dramă, în loc să facem noul contract de management acum, o să-l facem peste o lună. Nu ne permitem acum, când încep lucrările la TNB timp de patru ani, să renunţăm la un manager care cunoaşte în amănunţime proiectul", a precizat ministrul Culturii.

Ion Caramitru a fost numit director al Teatrului Naţional Bucureşti la sfârşitul lunii mai 2005. Actorul Ion Caramitru este şi preşedintele Uniunii Teatrale din România (UNITER) şi a fost ministru al Culturii în perioada 1996-2000.

La Operă, concurs în martie sau aprilie

Andrei Dimitriu a câştigat un mandat de cinci ani la Ateneu

La Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian" concursul pe baza proiectului de management se va desfăşura în luna august, după ce la evaluarea primului mandat directorul Răzvan Ioan Dincă a obţinut nota 9,20.  Pentru Centrul Naţional al Dansului din Bucureşti (CNDB), după  aflarea rezultatului, nota 8,30, Mihai Mihalcea a declinat participarea cu un proiect de management pentru un nou mandat la CNDB.

Rămâne însă nerezolvată situaţia de la Opera Naţională Bucureşti, unde actualul director general, scenograful Cătălin Ionescu-Arbore, nu a primit, la evaluarea din luna decembrie, nota necesară reînnoirii contractului de manager (nota 9,00). El a fost evaluat cu nota 8,95. Prin urmare, Ministerul Culturii va trebui să organizeze, cât de repede posibil, un nou concurs deschis pentru postul de manager al ONB, unde se pot prezenta şi alţi candidaţi alături de actualul director general.

„Mă aşteptam ca autorităţile să mă susţină în acest joc sau război care e generat de nişte nemernici. În ultimă instanţă, ei au făcut rău insituţiei, atacându-mă pe mine. Lumea care încearcă să mă înfiereze pe mine automat discreditează şi Opera. Bun, să zicem că sunt eu cel mai tâmpit om din Europa, dar luaţi-vă de mine, nu de instituţie! Cât priveşte posibilii viitori candidaţi, cred că în acest moment sunt vreo zece. Nu vreau să dau nume, sunt notorii cu toţii şi o să-i vedeţi când se vor înghesui la concurs", a declarat, pentru „Adevărul", Cătălin Ionescu-Arbore.

Concursul la Operă va fi organizat în primăvară, în luna martie sau aprilie, a declarat, pentru „Adevărul", ministrul Culturii, Kelemen Hunor. „Suntem încă în grafic. Până atunci, mai trebuie organizate concursuri la Opera din Iaşi şi la Teatrul Naţional din Târgu-Mureş, unde, de asemenea, managerii au obţinut note sub 9.00", a precizat ministrul.

„În cazul ONB nu este încă vorba despre un concurs. Managerul a avut o evaluare finală, la care a obţinut o notă peste 7, dar nu peste 9. Conform legii asta înseamnă că la ONB va avea loc un concurs deschis, la care se vor putea prezenta toţi cei care vor dori să ocupe acest post, inclusiv fostul manager. Pentru acest concurs, autoritatea pregăteşte un caiet de obiective, conform legii. Persoana directorului, mulţumirea sau nemulţumirea lui, comentariile celor care-l cunosc sau ale celor care nu-l cunosc, al tuturor celor care cred că ar fi putut să facă mai bine, sunt pe un alt teren", subliniază Carmen Croitoru.

Au contribuit Ana-Maria Onisei, Doinel Tronaru

"Nu ne permitem acum, când încep lucrările la TNB timp de patru ani, să renunţăm la managerul Ion Caramitru care cunoaşte în amănunţime proiectul."
Kelemen Hunor
ministrul Culturii

„Managerii nu trebuie numiţi pe viaţă"

Evaluarea directorilor este făcută de comisii speciale numite de Ministerul Culturii, care trebuie să aprecieze conţinutul şi structura proiectului de management, pe baza unor criterii stabilite, tot prin lege.

„Necazul este că prin modificările survenite în Parlament, OUG 189/2008, adică legea 269, a anulat articolele care reglementau explicit CINE şi în ce condiţii poate fi considerat evaluator abilitat, înlocuind toate acele prevederi cu sintagma «specialişti în domeniu» - sintagmă care generează deja diverse interpretări, unele destul de discutabile", spune Carmen Croitoru (foto), specialist în management cultural.

„În mod normal membrii comisiilor ar trebui să fie profesionişti în domeniul specific de activitate al instituţiei, dar care au şi ceva experienţă în management. Altminteri, nu vor fi în stare să judece un proiect de management, cu toate aspectele tehnice pe care le presupune un asemenea document. În acest caz personalitatea artistică/culturală/ştiinţifică a viitorului manager are o pondere importantă, dar nu  hotărâtoare. Activitatea lui se referă la organizare, conducere, gestionare  şi control. Fireşte, e cu atât mai valoros, dacă este o personalitate culturală, dar nu e suficient. Cu atât mai mult cu cât în structura instituţiilor există prin efectul legilor speciale, organisme colegiale consultative care pot ajuta la formularea judecăţilor de gust... Dacă ar fi doar o evaluare artistică, unii dintre ei nici nu ar putea fi evaluaţi de vreo comisie", apreciază consilierul ministrului culturii.

„În mod normal, de la apariţia legii managementului, nu ar mai trebui să avem directori numiţi pe viaţă la conducerea instituţiilor de cultură. Expresia «concursuri în desfăşurare» se va folosi de acum încolo, pentru că de acum încolo se vor tot termina şi începe mandate de management", apreciază Carmen Croitoru, subliniid că un artist poate fi un excelent manager cu condiţia să vrea şi să se pregătească în consecinţă.

„Sunt deja câteva exemple de artişti care reuşesc să rezolve foarte bine problemele manageriale şi, vă rog să mă credeţi, problemele manageriale din zona culturii nu sunt deloc simple. Dificultăţile şi «dihotomia»  apar atunci când artiştii insistă să ocupe posturile de manageri, dar fără să facă şi gestul elementar de a învăţa regulile pe care le presupune această postură. Din păcate, foarte mulţi dintre artişti nu văd că lumea în care trăim, ne place sau nu, începe să se structureze şi să se ordoneze în această direcţie.

Întotdeauna un artist care devine manager este cu mult mai valoros decât orice altă persoană cu pregătire tehnică ce încearcă să devină manager în cultură. În primul rând acesta din urmă are un handicap de înţelegere a priorităţilor.

Avantajele ca un artist să se transforme în manager sunt evidente, întrucât un artist va înţelege şi esenţa profundă a activităţii. De altfel, e mai uşor să faci dintr-un artist, un manager cultural decât dintr-un manager «generalist» o persoană care să administreze şi să conducă instituţii de cultură.

Cariera de manager nu are  nici pe departe recompensele carierei artistice, nici financiare, nici de imagine. Dimpotrivă. Pentru unii, e doar o chestiune de ambiţie, pentru alţii, e o asumare conştientă. Pentru aceştia din urmă am cel mai mare respect", precizează Carmen Croitoru.