Cui i-e frică de e-book?
0
Cartea în format electronic a luat, în ultima perioadă, o mare amploare la nivel mondial. Situaţia de pe piaţa românească arată că publicul de la noi este deocamdată rezistent la schimbare.
În România, e-book-ul are o istorie relativ scurtă. Primul site care a introdus cartea electronică este LiterNet, în urmă cu aproximativ zece ani. Prima editură de tradiţie de pe piaţă care a făcut acest pas a fost Nemira, pe data de 12 octombrie 2010, lansând cea dintâi platformă de carte digitală, urmată la scurtă vreme de Humanitas, în decembrie 2010, iar în acest an şi de Polirom. Deşi avantajele unei astfel de investiţii par a fi mari - cartea electronică e mai ieftină cu până la 50 la sută, nu ocupă spaţiu fizic şi e relativ uşor de accesat - pe piaţa românească succesul nu este deocamdată prea mare, iar mărturie sunt cifrele de vânzare.
„La început, curiozitatea cititorilor a fost mare", a declarat Valentin Nicolau, directorul Editurii Nemira, la un an după lansarea proiectului. „Cu timpul, ea s-a domolit, iar vânzările de e-bookuri s-au stabilizat la un nivel destul de redus. În general, cititorul de carte în format digital este un consumator de presă şi de Internet, încadrându-se în categoria oamenilor foarte conectaţi la realitate şi la informaţie. În cazul lectorului dedicat literaturii de ficţiune, este de observat că asupra lui e-bookul exercită o atracţie mai mică, deşi e vizibil că în ultima vreme există un număr în creştere de tineri iubitori de ficţiune care încearcă lectura pe e-reader şi pe computer."
„Deocamdată interesul nostru există nu pentru că piaţa de e-book-uri ar fi deja «o bună afacere», ci datorită promisiunii pe care o face experienţa americană în domeniu", a explicat şi Paul Balogh, director Humanitas Digital. „Încă nu avem un public mare de e-book-uri, dar, atât cât e, este entuziast şi creşte destul de spectaculos. Cred însă că suferă de «sub-nutriţie», are o bază de e-book-uri prea mică.
Vindem e-book-uri din decembrie 2010, la puţin timp după ce Nemira a făcut pasul cel mare. Ne-am fi aşteptat ca, în perioada ce a trecut de atunci, editurile să reacţioneze mai decis şi totul să capete o dinamică mai pronunţată. Însă de abia în toamna aceasta au început să reacţioneze alte edituri, precum Polirom, şi alte librării", a completat el. Că „vânzările sunt legate în primul rând de numărul de e-book-uri existente pe piaţă" crede şi Valentin Nicolau: „în România, acesta este încă redus pe fondul unei obişnuinţe de consum rezistente la schimbare, în ciuda numărului considerabil de persoane tinere tentate de lectura pe suport electronic".
Pro şi contra
Totuşi, dincolo de curentul nu tocmai favorabil de pe piaţa românească, unde, spre deosebire de alte ţări în care se pare că acest tip de carte electronică o devansează pe cea tipărită, editurile propun în perioada următoare multe titluri noi. Pe 20 octombrie, Humanitas Fiction anunţă o premieră: o carte străină de top va apărea simultan cu ediţia print, „Aleph", cel mai recent roman scris de Paulo Coelho. Nemira intenţionează să publice în lunile care vor veni mai ales autori români şi carte de dezvoltare personală, iar Polirom şi Cartea Românească îşi propun să crească oferta la 200 de cărţi.
În ceea ce priveşte experienţa personală cu o lectură de acest tip, Valentin Nicolau e de părere că „formatul în care citeşti cartea influenţează actul lecturii. În obiectul fizic numit carte, simţi că intri în contact direct cu lumea de acolo. Când dai paginile pe un e-reader, ceva parcă se interpune între tine şi această lume, parcă stabileşti o legătură mediată. Pentru lectura de informare, care în general vizează scrieri de nonficţiune, cartea în format electronic poate fi mai ofertantă decât tipărită pe hârtie. Totuşi, în ceea ce priveşte plăcerea lecturii, nimic nu se poate compara cu sentimentul pe care-l ai când citeşti o carte în format «Gutenberg»".
Paul Balogh este de altă părere: „Imediat ce mi-am luat iPad am citit «Întâlnire cu un necunoscut». M-am aşteptat să se împlinească fricile legate de obosirea ochilor etc. Nici vorbă. După primele 50 de pagini nu mai ştii pe ce anume citeşti, dacă e iPad, hârtie, e-reader obişnuit, pergament din piele sau tabletă de lut. Uimitor este invers. După ce parcurgi câteva cărţi în format e-book şi pui mâna din nou pe o carte tipărită, te vei surpride căutând «bara de sus»".
„Mă bucur că nu se mai taie copaci"
Un caz special pe piaţa de carte românească este LiterNet, care a publicat prima carte electronică în 2001. „Pentru că a fost bazat mereu pe voluntariat şi pe gratuitate, LiterNet nu a fost nevoit să facă vreun calcul de rentabilitate sau de oportunitate. Aşa că am introdus cartea electronică acum 10 ani pentru că ne-am îndrăgostit de nişte texte şi am vrut să le împărţim cu cât mai mulţi oameni", a declarat Răzvan Penescu, iniţiatorul site-ului, care publică multe volume în exclusivitate.
„Am redefinit «succesul» pe măsură ce am crescut. În prima lună, 300 de descărcări au părut mult. În primul an am avut în jur de 25.000 de descărcări, apoi am dublat numărul pentru următorii patru ani, cu un ritm de aproximativ 50 de apariţii pe an. Din 2007 am redus mult numărul de apariţii. În 2011 am publicat doar nouă cărţi şi, aproape fără niciun fel de promovare, am avut o medie de descărcări de 200 de volume pe zi", mai spune Penescu.
Un adevărat fan al cărţii electronice, Răzvan Penescu vede mai degrabă avantajele unei astfel de întreprinderi: „Mă bucur că nu se vor mai tăia atâţia copaci. Teoretic, preţul volumelor se va diminua mult, iar autorii ar trebui să fie mai bine plătiţi. Accesul la carte va fi mai simplu, distribuţia va fi instantanee şi în toată lumea. Volumele electronice nu se epuizează niciodată. Ştiu că mulţi se tem că se va strica relaţia fizică pe care o au cu cartea. Eu nu cred, cred că doar se va transforma. Dispozitivele de citit vor intra în viaţa noastră aşa cum au intrat mobilele sau iPod-urile".
"Formatul în care citeşti cartea influenţează actul lecturii. Când dai paginile pe un e-reader, ceva parcă se interpune între tine şi acea lume, parcă stabileşti o legătură mediată.''
Valentin Nicolau director Editura Nemira
A fost odată ca niciodată... Galaxia Gutenberg
Când, la jumătatea secolului al XV-lea, Johannes Gutenberg inventa tiparul, realizând astfel una dintre cele mai importante revoluţii ale istoriei umanităţii, cartea devenea un obiect public, ieşind din sfera circulaţiei restrânse din mănăstiri, unde era de obicei copiată în câteva exemplare. De atunci şi până de curând, contactul cu foaia de hârtie şi cu litera tipărită întâi în sute, apoi în mii şi pe urmă în sute de mii de exemplare, a însemnat cea mai importantă modalitate de a fi în contact cu lumea şi, totodată, una dintre marile plăceri ale omului.
Redescoperindu-se şi redefinindu-se în permanenţă, cartea a trecut prin diverse etape, de la obiect artistic în sine la simplă posibilitate de informare, adaptându-se epocilor şi modelor. Iar cel mai recent dintre trenduri a dus la anularea înseşi materiei fizice pe care o presupune cartea, existând tendinţa către renunţarea la suportul de hârtie în favoarea variantei electronice. Ceea ce oferă o posibilitate de stocare aproape infinită.
„Bibliotecile" electronice tind să înlocuiască bibliotecile clasice, asortându-se cumva ritmului secolului al XXI-lea, grăbit să ajungă la informaţie, care să fie în cantitate cât mai mare şi să încapă într-un spaţiu cât mai mic. Strămoşul cărţii electronice provine din America anului 1971, când Michael S. Hart a creat prima variantă de e-book, publicând „Declaraţia de Independenţă a Statelor Unite" într-un computer. Pasul următor a însemnat, începând cu anii '90, când folosirea internetului s-a generalizat la scară mondială, apariţia tot mai multor texte publicate în mediul virtual.
Carte electronică sau carte tipărită?
O călătorie cu metroul, într-o dimineaţă, e suficientă pentru a lua pulsul pieţei de e-book, la cald. Printre cei care citesc cărţi în format tipărit apar tot mai mulţi tineri cu e-readere în mâini, pasionaţi de lectura în mediul electronic. „Primul contact cu e-bookurile l-am avut pe partea de IT, domeniu în care nu prea se găsesc cărţi tipărite utile la noi în ţară", povesteşte Alexandru Marin, 22 de ani, student în anul al treilea la Academia de Studii Economice din Bucureşti şi designer de web. „Ulterior am descoperit şi «beletristica electronică» prin intermediul Rodicăi Ojog-Braşoveanu, primul titlu citit fiind «Grasă şi proastă»."
În metroul bucureştean, tinerii citesc şi cărţi tipărite, dar şi e-book-uri Foto: adevărul
Suportul nu contează
„Am încercat de mai multe ori să citesc în format electronic, dar n-am putut. E ceva în neregulă, nu ajung cuvintele la mine la fel. Ultima încercare a fost cu romanul «Forma apei» de Andrea Camilleri, care îmi place foarte mult, de altfel, şi am împrumutat e-reader-ul prietenului meu care e mare fan, dar nu l-am terminat", spune Ioana, studentă la Facultatea de Teatru. „Eu prefer să simt cartea. Să o miros, să stau în fotoliu, să-mi beau cafeaua şi să citesc. Cafeaua nu merge cu e-book-ul."„Nu acord mare interes suportului de pe care citesc, conţinutul este tot ceea ce contează", spune, pe de altă parte, Cristi Florescu, specialist în IT. „Formatul de publicare a unui volum, fie tradiţional, fie modern, este doar un mijloc prin care conţinutul să ajungă la mine", continuă el.
„Fiecare variantă are avantajele şi dezavantajele ei", este de părere Alexandru Marin. „O carte tipărită îţi oferă o senzaţie aparte, de neînlocuit. Un e-book reader îţi oferă portabilitate, îţi face economie de spaţiu şi are multe facilităţi adiacente. Spre exemplu, de multe ori am simţit nevoia de a avea un search (căutare) într-o carte tipărită...", completează el. Cristi Florescu nu vede nici un dezavantaj în folosirea e-book-ului, în schimb avantajele sunt numeroase în opinia lui: „uşurinţa în folosire, utilizare şi stocare, uşurinţa cu care pot fi obţinute. «Piaţa românească», în ceea ce mă priveşte, ar trebui să-şi concentreze atenţia în publicarea digitală a lucrărilor autorilor români, deoarece singurul motiv pentru care citesc o carte în limba română este că prefer să citesc în limba originală."
Cartea nu dispare
Deşi spun că multele avantaje ale unui e-book i-au făcut de multe ori să renunţe la cartea tipărită nici Alexandru Marin, nici Cristi Florescu nu cred că ea va dispărea vreodată. „Cum apariţia cinematografului nu a dus la dispariţia teatrului, nici ridicarea e-bookului nu va duce la dispariţia cărţii", spune Cristi.
Iar varianta lui Alexandru este şi mai optimistă: „Şi acum mai există în lume oameni care ştiu să cioplească texte pe tăblii de piatră. Comparaţia este foarte asemănătoare: e-bookul oferă foarte multe avantaje faţă de tipar, aşa cum hârtia oferă mai multe avantaje decât tăblia de piatră. În prezent, în SUA, Amazon vinde mai multe e-bookuri decât cărţi tipărite. Totuşi, cred că mai avem de aşteptat câţiva ani până când printul va deveni un moft."
"Teoretic, preţul volumelor se va diminua mult, iar autorii ar trebui să fie mai bine plătiţi.''
Răzvan Penescu director LiterNet
"Cu timpul, curiozitatea s-a domolit, iar vânzările de e-bookuri s-au stabilizat la un nivel destul de redus.''
Valentin Nicolau director Editura Nemira
"Un e-book reader îţi oferă portabilitate, îţi face economie de spaţiu şi are multe facilităţi adiacente.''
Alexandru Marin student
Colecţiile Adevărul, disponibile şi în format e-book
Începând din toamna anului 2010, Editura Adevărul a lansat pe piaţa românească de carte electronică peste 200 de titluri, în format PDF, la preţul de 8,99 lei. Toată colecţia Jules Verne, nenumărate titluri din colecţia de carte de lux, titluri din colecţia „100 de cărţi pe care trebuie să le ai în bibliotecă", şi, de asemenea, volume ale autorilor români contemporani, printre care Grigore Cartianu (al cărui volum „Crimele Revoluţiei" se află în topul de vânzări) sau Ion Cristoiu, alături de titluri publicate exclusiv electronic, precum clasicii literaturii române, sunt disponibile pe adevarulshop.ro. Oferta este diversă, dar conform declaraţiei lui Daniel Eberhat, director al Editurii Adevărul, vânzările s-au menţinut în tot acest an la un nivel destul de redus, în comparaţie cu volumele tipărite, în ciuda preţului mult mai mic decât al cărţii în format clasic.
Top vânzări e-book-uri Adevărul
1. Crimele revoluţiei, de Grigore Cartianu
2. 20000 de leghe sub mări, de Jules Verne
3. Peripeţiile bravului soldat Švejk în Războiul Mondial, de Jaroslav Hašek
4. Babel Palace, de Vintilă Corbul
5. Anna Karenina, de Lev Tolstoi
Top vânzări e-book-uri Nemira
1. Hyperion, de Dan Simmons
2. Forma apei, de Andrea Camilleri
3. Logofătul de taină, de Rodica Ojog-Braşoveanu
4. Corsarul, de Joseph Conrad
5. Căderea lui Hyperion, de Dan Simmons
Top vânzări e-book-uri Humanitas
1. Civilizaţii şi tipare istorice, de Neagu Djuvara
2. Şase maladii ale spiritului, de Constantin Noica
3. Moartea lui Ivan Ilici, de Lev Tolstoi
4. Ghidul nesimţitului, de Radu Paraschivescu
5. Fenomenul Piteşti, de Virgil Ierunca
Se încarcă comentariile...
