Ce cărţi au căutat oamenii condeiului

În afară de proză şi de poezie, oamenii de cultură au căutat la Bookfest volume de fotografie, biologie sau economie. Proza semnată de Herta Müller, Radu Aldulescu sau Marin Mălaicu-Hondrari şi poezia lui Mircea Cărtărescu, cărţile despre fotografie sau studiile ştiinţifice din diverse domenii au stârnit interesul la Bookfest.

Bine-cunoscutul scriitor Mircea Cărtărescu, care a participat în zilele târgului la numeroase lansări şi şi-a lansat el însuşi două volume, a mărturisit:

„În ultima vreme nu prea mai citesc propriu-zis literatură, citesc lucruri care vorbesc despre poezia naturală a lumii". Scriitorul a explicat că îl atrag volumele de ştiinţă:

„Mă bucură foarte tare o colecţie de cărţi ştiinţifice, specializate în biologie, în matematici, în cerebrologie ş.a.m.d. E una dintre cele mai bune colecţii de la Humanitas, cuprinzând cărţi de Einstein însuşi, volume de genetică, de biologie. E o colecţie care se publică în întreaga lume, este ca un fel de năvod care încearcă să atragă oamenii tineri către lumea ştiinţei".

Prozatorul Radu Aldulescu continuă să citească beletristică, după cum ne-a spus, mai ales romane şi „marea literatură", adică volumele unui Mario Vargas Llosa, Philip Roth sau Gabriel Gárcia Márquez. „Nu mi-am propus să caut vreo carte care se lansează acum", a adăugat scriitorul.

Cunoscătorii vor poezie contemporană

Criticul literar şi poetul Octavian Soviany a declarat iniţial că e înconjurat acasă de atât de multe cărţi şi a fost, de-a lungul timpului, la atâtea lansări, că nu prea mai cumpără cărţi.  Totuşi, s-a oprit asupra câtorva titluri: „Am fost la lansarea volumului de poezie al Andrei Rotaru, «Ţinuturile sudului». Este o carte care cred că merită citită nu doar de, să spunem, maniacii poeziei".  Octavian Soviany şi-a exprimat bucuria faţă de apariţia recentă a foarte multor cărţi de poezie pe care le consideră foarte bune. Şi a început să explice:

„Am citit «Regele dimineţii», volumul de poezie al lui Muşina, am citit «Nimic», volumul lui Cărtărescu, care e altfel decât era Cărtărescu în poeziile lui, hai să spunem, clasicizate, semănând mai degrabă a douămiist aici. Înţeleg că sunt nişte poezii pe care le-a scris la începutul anilor '90, când se săturase de propria lui formulă, a încercat altceva, atunci nu i-au plăcut aceste texte, îi plac acum şi le-a publicat. Cartea merită citită. Şi ar mai fi o poetă care a publicat cartea ceva mai demult, volumul zăcea la mine în bibliotecă şi nu m-am îndurat să-l citesc. Este cartea unei bistriţence, Ana Dragu,  un volum de versuri care se numeşte «Păpuşa de ceară». O carte  foarte, foarte bună".

Pictură, fotografie, cinema

Radu Aldulescu

Prozatorul Florin Lăzărescu a mărturisit că nu prea „şi-a făcut temele de data aceasta", pentru că, în momentul dialogului, se pregătea să plece în străinătate. Despre volumele care i-au atras atenţia, a spus: „Cărţile care mă interesează ţin strict de pasiunile mele. De vreun an sunt pasionat de fotografie, aşa că urmăresc albume, cărţi de estetică. Uite, la Polirom e o carte despre compoziţia în pictură care mă interesează foarte mult şi asta e legată de fotografie pentru că bazele sunt acolo.  Îmi place şi filmul şi văd foarte multe cărţi despre cinematografie sau de interviuri cu regizori".

În ce priveşte literatura de ficţiune, Florin Lăzărescu - un insider - a declarat că, în timpul târgului de carte, îl atrage ideea de a merge la lansări ale autorilor total necunoscuţi, despre care nu ştie nimic, şi a precizat: „Nu mă duc la Mihaela Rădulescu, la Patapievici, la Pleşu, la Cărtărescu. N-o spun dispreţuitor, dar ştiu la ce să mă aştept de la ei".

Scriitorul a mărturisit că, pe de altă parte, s-a „săturat" de lansări şi şi-a cam pierdut entuziasmul faţă de acest gen de manifestare: „Luaţi în calcul faptul că am trăit în lumea asta editorială. De exemplu, rafturile de aici sunt, pentru mine, două maşini de cărţi răsturnate, despre care ştiu că au fost aşezate cu o noapte înainte... Şi, sincer,  sunt sătul de cărţi, am văzut cărţi sub toate formele şi cărţi inundate, îngheţate,  trântite. Cred că am fost, din 2000 până în 2007, la toate târgurile importante, de aici sau din străinătate, privesc cu alţi ochi lumea asta, cumva mai blazat.  Este o lume pe care o iubesc, dar nu prea mai am entuziasme. Pe de altă parte,  vin să mă întâlnesc cu prieteni, scriitori, cititori, bloggeri".

Trecutul într-o nouă lumină

Ca şi alţi intelectuali prezenţi la Bookfest, Matei Martin, jurnalist cultural, a spus că volumul care i-a stârnit interesul este „Narcoticele în cultura română", de Andrei Oişteanu, pentru că scoate la lumină lucruri necunoscute sau puţin cunoscute:

„M-a surprins tema cu totul neaşteptată, pentru că aveam impresia că narcoticele sunt un fenomen cu totul marginal, chiar şi pentru scriitorii contemporani. Dar am aflat de la Oişteanu că până la Bucurenci s-au tot consumat substanţe de tot felul. Şi tare mă mir că în manualul meu de istoria românilor de la liceu nu scrie nimic despre ce fumau dacii, nici că anumiţi boieri se magnetizau cu opium; şi nici profa de română n-a menţionat că în pipa lui Eliade nu e doar tutun, deşi fotografia aceea a lui Eliade cu pipa apărea în toate manualele la capitolul «nuvela fantastică»".

Consacraţi, aspiranţi

Florin Lăzărescu

Tânăra poetă şi jurnalistă Elena Vlădăreanu ne-a mărturisit că râvnea la romanul „Leagănul respiraţiei" de Herta Müller, susţinând că scriitoarea de expresie germană (care a câştigat anul trecut Premiul Nobel pentru literatură) este „una dintre scriitoarele sale preferate, cu Nobel sau fără Nobel".

Elena Vlădăreanu a adăugat: „Voiam să-mi cumpăr volumul «Nimic» al lui Mircea Cărtărescu, dar, din păcate, reducerile la Editura Humanitas sunt meschine". Poeta a comentat că apariţia unui nou volum de poezii semnate de Mircea Cărtărescu este „un eveniment, pentru că n-a mai publicat poezie de secole". „E drept că sunt poezii scrise la sfârşitul anilor '80 şi începutul anilor '90, dar sunt inedite, e clar că au un touch recent", a adăugat interlocutoarea. La capitolul „poezie", Elena Vlădăreanu a menţionat şi volumul de poezie al lui M. Duţescu, „Şi toată bucuria acelor ani trişti", pe care l-a primit cadou şi pe care, la rândul ei, l-a dăruit cuiva care l-a răsfoit cu plăcere. „Nu se întâmplă des să poţi face cadou un volum de poezie! Deci trebuie să mi-l cumpăr din nou", a spus Elena Vlădăreanu.

Şi romanul românesc contemporan s-a bucurat de atenţia poetei: „«Apropierea» de Marin Mălaicu-Hondrari e o carte pe care o aşteptam. Mi-a plăcut foarte mult  «Cartea tuturor intenţiilor», cu aroma ei neromânească.  Promitea alte cărţi bune ale autorului".  Poeta a amintit şi de „Scotch", noul roman al Ioanei Bradea: „Nu mă număr printre fani, dar sunt pur şi simplu curioasă", a explicat Elena
Vlădăreanu. 

"Cărtărescu din volumul «Nimic»,e altfel decât era Cărtărescu în poeziile lui clasicizate, semănând mai degrabă a douămiist aici."
Octavian Soviany
poet, critic literar

"Sunt sătul de cărţi, am văzut cărţi sub toate formele - inundate, îngheţate,  trântite. Este o lume pe care o iubesc, dar nu prea mai am entuziasme. Vin la târg să mă întâlnesc cu prieteni, scriitori, cititori, bloggeri."
Florin Lăzărescu
scriitor

Autori necunoscuţi, pentru Vasile Ernu

Scriitorul Vasile Ernu, prezent şi el la Bookfest, a povestit ce înseamnă pentru el un târg de carte. În primul rând, volume semnate de autori necunoscuţi, care pot fi cumpărate cu un asemenea prilej, şi în al doilea rând posibilitatea de a se informa despre activitatea editurilor din provincie: „Eu şi Florin (Lăzărescu - n.red.) suntem oameni din industrie. Pentru mine, târgul înseamnă câteva lucruri importante:

1. Mă interesează să găsesc ce zicea Florin, adică cărţi de autorii necunoscuţi, căci târgul îţi dă posibilitatea să găseşti autori şi volume de negăsit în alte părţi. Îmi place să mă duc la toate editurile mici, de prin universităţi, azi mi-am cumpărat două genţi cu cărţi din acestea, de referinţă pentru specialitatea lor, dar nemediatizate, de exemplu un dosar cu documente de la 1900 nu ştiu cât, pe nu ştiu ce teme, scrise de oameni care au stat 20 şi ceva de ani prin arhive. 2. Mă interesează editurile din provincie, mici, care au o funcţie foarte importantă, tocmai pentru că acolo pot să ajungă lucruri care n-o să ajungă niciodată la o editură mare", a detaliat acesta.

Dintre noutăţile editoriale aduse de Bookfest, „Idolii forului", volum apărut la Editura Corint, coordonat de Sorin Adam Matei, a fost titlul care i-a stârnit atenţia. Lui i se adaugă romanul neterminat al lui Vladimir Nabokov, „Originalul Laurei", disponibil acum şi în limba română. Scriitorul a explicat: „Eu am văzut varianta originală. N-am aşteptări mari, sincer, de la romanul respectiv, deşi arată bine. E importantă ca document, trebuie s-o ai în bibliotecă, pentru că e ultima lui muncă, mai ales cine e fan Nabokov".

Mircea Cărtărescu

Literatura română nu este, nici ea,  neglijabilă pentru Vasile Ernu, care şi-a cumpărat de la Bookfest cele mai recente romane ale Gabrielei Adameşteanu şi ale Doinei Ruşti. De asemenea, scriitorul şi-a mărturisit interesul faţă de literatura tinerilor scriitori: „Mă interesează tot mai mult scriitorii români, am devenit în ultima perioadă tot mai atent la tineri, pentru că ei sunt mai aproape de mine."  Concret, mai nimic nu este de neluat în seamă pentru spiritul curios, dornic să înţeleagă mersul lucrurilor. Acesta poate citi la fel de bine, literatură contemporană română şi străină, cărţi de economie şi multe altele.

Preocupat de ce se află „în spatele lucrurilor", Vasile Ernu a remarcat şi interesul social pe care îl prezintă un târg de carte: „Târgurile îmi mai stârnesc interesul şi din punct de vedere relaţional, pentru că eu trăiesc din relaţii, asta mă ţine în viaţă. La târg toată ziua te întâlneşti cu oameni, povesteşti, schimbi idei şi asta mă hrăneşte".

Roman actual, dar într-un stil mai clasic

Eseistul Ciprian Şiulea a schiţat un portret al cărţii ideale pentru momentul prezent: „un roman contemporan, dar într-un stil mai clasic, cu psihologie bună şi atmosferă, gen «Câmpul electric» de Kerri Sakamoto". Interlocutorul a menţionat că şi-a cumpărat mai multe volume ale clasicilor, profitând de preţurile promoţionale, precum şi volume la preţ de 5 lei, de Jean-Jacques Rousseau, William Burroughs, Robert Musil sau Peter Handke.

În ce priveşte literatura română contemporană, Ciprian Şiulea a susţinut că „febleţea sa" rămâne Radu Aldulescu, prin romanele „Amantul colivăresei" şi „Istoria eroilor unui ţinut de verdeaţă şi răcoare". Aflând că prozatorul îşi mai lansează un roman cu o istorie specială, intitulat „Ana Maria şi îngerii", Ciprian Şiulea a adăugat entuziasmat că abia aşteaptă să o citească. 

Economia e peste tot

Interesul jurnalistului şi scriitorului Costi Rogozanu (foto) a fost captat, la Bookfest, în primul rând de un studiu de economie publicat de Bogdan Murgescu, „România şi Europa. Acumularea decalajelor economice 1500-2010".  Jurnalistul a explicat de ce volumul merită toată atenţia: „Este o carte despre istoria decalajului economic, o carte despre care trebuie vorbit mult şi care furnizează date pentru noi teorii, mai utile şi mai interesante pentru «sentimentul românesc al economiei»".