Artistul-impresar, o nouă meserie

În România anului de criză 2011, mulţi artişti, printre care violonistul Alexandru Tomescu şi pianistul Horia Mihail, au ales să se reprezinte singuri pentru a obţine contracte în lumea muzicală. Printre  agenţii şi impresarii puternici autohtoni se numără Simona Kessler, pe piaţa de carte, şi Mihai Constantinescu, pe cea a muzicii clasice.

În vremurile de criză, artistul care se dedică în întregime perfecţionării artei sale rămâne doar un vis aspiraţional. Violonistul Alexandru Tomescu şi pianistul Horia Mihail, unii dintre muzicienii talentaţi ai noii generaţii, au devenit şi propriii lor manageri, deşi sunt impresariaţi sau angajaţi ai unor instituţii. Pe Alexandru Tomescu îl impresariază, în România - Artexim, iar la Paris - Valmalete. La rândul său, Horia Mihail este angajat pe postul de solist concertist atât la Societatea Română de Radio (Orchestrele şi Corurile Radio), cât şi la Filarmonica Braşov.

În muzica clasică, una dintre cele mai puternice agenţii este Artexim, condusă de Mihai Constantinescu, firmă care îi reprezintă, printre alţii, şi pe dirijorii Cristian Mandeal sau Horia Andreescu, şi este în acelaşi timp organizatoarea Festivalului Internaţional „George Enescu". De asemenea, Angela Gheorghiu şi Răzvan Mazilu au agenţi care se ocupă de relaţia lor cu presa.

Interpreţi şi manageri

„Cred că în ziua de astăzi asistăm la un reviriment al tipului de personalitate renascentistă: artistul care nu doar cântă la vioară sau la pian, ci ţine şi corespondenţa, negociază contracte, eliberează facturi, face prezentări, încheie parteneriate media, găseşte sponsori. Sigur că este spectaculos la prima vedere, pe termen lung însă toate aceste ocupaţii conexe ajung să consume foarte mult din timp", spune  Alexandru Tomescu. Contractele din străinătate le obţine fie prin intermediul agenţiilor de impresariat, fie prin legătura directă cu organizatorii concertului  sau ai spectacolului.

„La noi, impresarul este deseori confundat cu acea persoană care trimite nişte dansatoare în Arabia sau în Asia. Chiar dacă există deja un cadru legal organizat pentru impresari, lumea încă nu înţelege exact care sunt atribuţiile unui impresar: acelea de a reprezenta şi a apăra interesele unui artist", apreciază violonistul Alexandru Tomescu.
Din păcate, în România postrevoluţionară, viaţa artistului interpret cunoaşte o curbă descendentă în ceea ce priveşte managementul, acesta fiind practic inexistent, potrivit pianistului Horia Mihail.

Contracte prin Facebook

„Tocmai de aceea, în anul 2006, am înfiinţat Asociaţia Culturală Accendo, un ONG menit să funcţioneze pe post de entitate managerială.  Am înţeles că progresele în ceea ce priveşte managementul muzical (atenţie, nu cultural!) sunt foarte anevoioase şi mi-am asumat atât rolul de artist interpret, cât şi pe cel de manager şi de organizator de concerte", povesteşte pianistul.
Această muncă nu ar trebui să fie apanajul artiştilor, ci al unei companii al cărei obiect de activitate să fie tocmai reprezentarea acestora atât în ţară, cât şi peste hotare, susţine muzicianul.

De curând, Horia Mihail

a fost contactat prin Facebook de o agenţie de concerte din Danemarca. „A fost interesantă abordarea, aflaseră de mine, însă nu ştiau cum să mă contacteze". Solistul va susţine, astfel, în urma acestei inedite contactări, două concerte în Danemarca în primăvara lui 2012. Concertele din afara României nu sunt aranjate profesionist, susţine Horia Mihail, ofertele în străinătate venind la invitaţia unor alţi solişti, dirijori, prin Institutul Cultural Român sau prin ambasade ale României.

Filip Florian, un scriitor cu agent

Pe piaţa editorială, Simona Kessler a făcut pionierat, deschizând prima agenţie literară în România în 1992 - „Simona Kessler International Copyright Agency". Între agentul literar şi impresar există o distincţie: agentul îi reprezintă pe scriitori în raportul cu editurile, iar impresarul este persoana care mijloceşte sau organizează reprezentaţii teatrale, concerte, pe scurt, se ocupă de artişti interpreţi.

Dintre scriitorii români, Simona Kessler l-a reprezentat în străinătate pe Gellu Naum, iar de câţiva ani îl reprezintă şi pe Filip Florian.
„Pentru Gellu Naum am administrat contractele existente şi am încheiat şi unele noi, iar pentru Filip Florian am încheiat contractul pentru «Degete Mici şi «Zilele Regelui» cu Houghton Mifflin Harcourt în America, am contribuit la editarea romanelor lui în nouă ţări (SUA, Germania, Ungaria, Bulgaria, Polonia, Spania, Italia, Slovenia şi Slovacia) şi am negociat contractul pentru ecranizarea romanului «Zilele Regelui»", spune Simona Kessler.

Comision: între 20% şi 10%

În Occident, profesia de agent literar datează de peste o sută de ani, mai precis din 1875. „Instituţia agentului literar"  a avut o dezvoltare explozivă între 1900 şi 1914,  iar sorgintea termenilor este anglo-saxonă, precizează Simona Kessler. Comisionul agentului „domestic" este de 20%, pe care-l împarte cu „sub-agentul" dintr-un teritoriu sau altul. „Deci comisionul uzual al unui agent local este de 10%. Mult, puţin, depinde de valoarea contractului: dacă valoarea contractului este de două milioane de euro, comisionul agentului reprezintă 200.000 de euro. La noi, 10% din valoarea contractului se socoteşte comparativ în sume minore, între 50 de euro şi 200 de euro", precizează Simona Kessler.

Creatorul ArtAct

Unul dintre managerii culturali din domeniul teatrului este Marius Pallade Agârbiceanu, care a început, în 2003, caruselul „frumoasei nebunii", cu un bun amic actor, pe care a încercat să-l reprezinte, după care „marea încercare" a fost aducerea lui Alexandru Dabija la Teatrul din Turda. Prin activitatea de impresariere, „le-a dat artiştilor din lumea teatrului pe care îi reprezintă (n.r. - printre care se numără, Radu Afrim, Răzvan Mazilu, Marius Manole, Marian Râlea), confortul de a nu negocia clauzele contractelor".

„Am câştigat foarte multă experienţă, încercând să construiesc ArtAct, o companie care produce spectacole de teatru, festivalul de teatru MAN.IN.FEST. Compania deţine artactmagazine.ro şi a câştigat de curând cel mai important proiect pe coregrafie, muzică şi artă dramatică în Europa", punctează Marius Pallade Agârbiceanu.

"Artistul nu doar cântă la vioară sau la pian, ci ţine şi corespondenţa, negociază contracte, eliberează facturi, face prezentări, încheie parteneriate media..."
Alexandru Tomescu violonist

"Pentru scriitorul Filip Florian am încheiat contractul pentru «Degete Mici» şi «Zilele Regelui» în America, am contribuit la editarea romanelor lui în nouă ţări."
Simona Kessler director agenţie de copyright

Actori impresariaţi în străinătate

Marcel Iureş, Oana Pellea, Maia Morgenstern şi Dragoş Bucur

În ultimii ani, din ce în ce mai mulţi actori români au ajuns să joace în mari producţii internaţionale, fiind impresariaţi în străinătate. Marcel Iureş, Oana Pellea, Maia Morgenstern, Monica Bârlădeanu, Anamaria Marinca, Luminiţa Gheorghiu şi, recent, Medeea Marinescu şi Dragoş Bucur sunt în cărţi pentru producţii hollywoodiene sau europene de prestigiu.

Marcel Iureş a deschis drumul, ajutat de agentul Jeremy Conway, care i-a devenit şi prieten, actorul obţinând roluri în „Interviu cu un vampir" (1996), „Mission: Impossible" (alături de Tom Cruise) şi „Pacificatorul" - în care Iureş a jucat împreună cu George Clooney şi Nicole Kidman - , dar şi în „Amen" (2001) şi „Piraţii din Caraibe" (2007).

Au urmat, cu roluri importante în producţii hollywoodiene, Oana Pellea - „Children of men" (în regia lui Alfonso Cuarón), film care a avut trei nominalizări la Oscar, 16 premii şi zeci de alte nominalizări. Oana Pellea, care în prezent filmează în SUA, este reprezentată în străinătate de trei agenţi, în Marea Britanie, în  Italia, şi în Elveţia (agent de teatru). Actriţa Maia Morgenstern are un agent prin care a obţinut rolul Fecioarei Maria în filmul „Patimile lui Hristos", regizat de Mel Gibson.

Dragoş Bucur, dublu reprezentat

Cel mai recent debut pe piaţa hollywoodiană este al actorului Dragoş Bucur, distribuit în pelicula „The Way Back" (2010), alături de Colin Farrell. Bucur - care are în film rolul unui contabil, Zoran, şi despre a cărui interpretare criticii au spus că este „excepţională" - e reprezentat în România de agenţia Exit Film, dar are, în acelaşi timp, şi un agent internaţional. Săptămâna trecută, actorul s-a aflat la Londra pentru un casting. Şi Medeea Marinescu apare pe marile ecrane într-o producţie franţuzească din 2010, „Donnant, donnant", unde joacă alături de Daniel Auteuil. „Am un agent în Franţa", explică actriţa. „În România nu prea funcţionează la fel, aici lucrurile sunt într-o fază incipientă, iar piaţa este mult prea mică", mai spune actriţa. Rolul unui agent străin este crucial în tranzacţionarea actorilor români pe piaţa hollywoodiană şi internaţională.  Monica Bârlădeanu şi-a lansat cariera internaţională cu ajutorul lui Darryl Marshak, fostul agent al lui Leonardo DiCaprio. Bârlădeanu este şi membră a asociaţiei Screen Actors Guild, care reprezintă peste 120.000 de actori la nivel internaţional.

221 de impresari atestaţi, în România

Conform definiţiei din Ordonanţa 21/ 2007 privind instituţiile şi companiile de spectacole sau concerte, precum şi desfăşurarea activităţii de impresariat artistic, aprobată cu modificări prin Legea 353/2007, activitatea de impresariat de defineşte astfel: „Impresariatul artistic este activitatea prin care o persoană fizică sau juridică de drept public ori de drept privat, denumită impresar, acţionează în numele şi pe seama unei instituţii sau companii de spectacole şi/sau concerte ori, după caz, a unui artist interpret sau executant, în vederea identificării şi materializării posibilităţilor de exploatare a unei producţii sau prestaţii artistice.

Atestatul/avizul se acordă în conformitate cu procedura descrisă în HG 86/2008.  Centrul de Pregătire Profesională în Cultură, condus acum de directorul Ionică Pîrvu, a fost înfiinţat prin HG 1870/2005, în continuarea unei istorii instituţionale de peste cinci decenii. „Atestarea se referă la persoana fizică, iar avizarea la persoana juridică. Nu se poate aviza o persoană juridică dacă aceasta nu are cel puţin un angajat/asociat care să deţină atestatul. Atestarea/avizarea se referă la procedura de verificare a conformităţii solicitantului cu cerinţele legale. În cazul persoanei fizice, aceasta trebuie să deţină (condiţie obligatorie) certificat de competenţe/diplomă cu acoperire naţională pentru ocupaţia „impresar artistic". Cursurile se fac timp de 80 de ore.

În cazul organizatorului de spectacole, meserie cu un cod CAEN diferit, funcţionarea este condiţionată de înscrierea în Registrul Artelor Spectacolului, la secţiunea „Companii de spectacole sau concerte", conform OG 21/2007. „În acest moment (înscrieri până la 17 decembrie 2010), numărul impresarilor persoane fizice atestaţi este de 221. Dintre aceştia, doar un număr redus îşi desfăşoară activitatea de impresariat în mod real. Numărul impresarilor persoane juridice este de 127. La aceştia din urmă se adaugă instituţiile publice care îşi impresariază propriile producţii, respectiv opt instituţii. Respectarea legii de către impresari/organizatori de spectacole este o atribuţie legală împărţită între Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN) şi alte autorităţi ale statului. MCPN verifică respectarea legii în ce priveşte deţinerea şi valabilitatea avizelor/atestatelor impresarilor. În ce priveşte legalitatea contractelor civile/comerciale, respectiv în materia dreptului de autor şi drepturilor conexe, competenţele sunt ale autorităţilor", subliniază Ionică Pîrvu, directorul Centrului de Pregătire Profesională în Cultură.

„Din punctul nostru de vedere, actualul cadru normativ, chiar dacă perfectibil, acoperă în întregime desfăşurarea activităţii de impresariat artistic. Este necesar să se facă distincţia între artişti şi impresarii acestora, respectiv modele şi mandatarii lor, aceste perechi de noţiuni fiind distincte atât din punct de vedere legal, cât şi practic. Prin urmare, este necesar să se înţeleagă că un model nu este necesarmente artist interpret sau executant, iar «agentul» acestuia nu este impresar. Din acest punct de vedere, numărul de agenţii de impresariat care desfăşoară şi activităţi de intermediere a modelelor este foarte redus - 11", precizează Ionică Pîrvu.