2011 ne aduce cărţi de Nobel şi o nouă ediţie a Festivalului Enescu

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Orhan Pamuk, Herta Müller, Mario Vargas Llosa şi Gabriel Garcia Márquez sunt printre autorii care vor fi publicaţi anul acesta cu titluri noi în limba română. „Adevărul literar şi artistic“ vă prezintă cărţile anului 2011, alături de premierele din teatre, din cinematografe şi din sălile de concerte.

Semne bune cartea are. În Biblioteca Polirom vor fi editate noi volume ale unor scriitori laureaţi cu Nobel: „Opere I. Integrala prozei scurte" de Samuel Beckett,  „Istanbul" de Orhan Pamuk şi „Carnetul auriu" de Doris Lessing. Volume aşteptate sunt şi „1q84" de Haruki Murakami şi „Harta şi teritoriul" de Michel Houellebecq. În colecţia memorialistică va apărea volumul al II-lea al jurnalului inedit al regelui Carol I, primul fiind publicat în 2007 sub îngrijirea istoricului Vasile Docea.

În colecţia religie, teologie va fi editată „Septuaginta", tom 6.1 (volum care încheie proiectul început în 2004, şase volume, opt tomuri, coordonat de Cristian Bădiliţă, Francisca Băltăceanu, Monica Broşteanu în colaborare cu preotul Ioan-Florin Florescu). La Cartea Românească sunt anunţate trei proiecte: în colecţia poezie, Ioan Es. Pop cu „Unelte de dormit" cu 11 desene de Dumitru Gorzo şi Dan Sociu - „Cu gura uscată de ură. Poezii de dragoste". De asemenea, criticului Nicolae Manolescu îi va apărea un volum, intitulat „Teme", în colecţia Critică şi Istorie literară.

„Cartea Roşie" desenată de Jung

La Editura Trei va apărea romanul „Sub hipnoză" de Lars Kepler - un titlu care a făcut „ravagii" în Suedia. Al doilea proiect e mult aşteptata „Cartea Roşie" a lui Jung. E vorba, potrivit reprezentanţilor editurii, despre un manuscris ilustrat de însuşi Jung, o carte-spectacol scrisă între 1914 şi 1930 şi publicată abia în 2009. Titlul iniţial era „Liber Novus", o carte scrisă caligrafic. E unul dintre cele mai personale texte semnate de Jung, produs al unei „imaginaţii active", cum a denumit-o însuşi autorul.

De asemenea, Humanitas Fiction anunţă, în 2011, proiecte incitante în cele patru serii de autor - Herta Müller, Fernando Pessoa, Isabel Allende, Eric-Emmanuel Schmitt - şi o serie nouă cu „Opera poetică" a lui T.S.  Eliot. În „Biblioteca Paulo Coelho", cel mai recent titlu, „Aleph". Romanul „Omul este un mare fazan  pe lume" şi un volum de eseuri de Herta Müller, „Opera poetică" de Fernando Pessoa,  romanele „Suma zilelor" de Isabel Allende şi „Pe când eram o operă de artă" de Eric-Emmanuel Schmitt.  În „Raftul Denisei", romane semnate de autori consacraţi ai colecţiei: „Scene din viaţa campestră" şi „O pace perfectă" de Amos Oz,  „Templul zorilor" şi „Confesiunile unei măşti" de Yukio Mishima, „Copilăria" de J.M. Coetzee,  „Arhipelagul insomniei" de Antonio Lobo Antunes, „Ultima ispită a lui Hristos" de Nikos  Kazantzakis, „Accidentul" de Ismail Kadare,  alături de volume de povestiri deYasushi Ynoue şi Yasunari Kawabata.

Anul acesta Editura Humanitas pregăteşte peste 200 de titluri noi, printre care: „Visul celtului" de Mario Vargas Llosa sau „Magul. Extraordinara viaţă a lui Paulo Coelho" de Fernando Morais. Seriile autorilor români se vor îmbogăţi cu noi titluri de Andrei Pleşu, Mircea Cărtărescu, Ana Blandiana, Neagu Djuvara. Criticului Dan C. Mihăilescu îi vor fi editate volumele „Şi aşa mai departe?" şi „Caragiale şi caligrafia puterii".

Scriitorului columbian Gabriel Garcia Márquez îi va apărea anul acesta şi în limba română cartea lansată în octombrie 2009, „Yo no vengo a decir un discurso/ Nu vin să ţin un discurs", o compilaţie de texte scrise pentru a fi citite în public.

La Editura Nemira va apărea, în colecţia Babel, „Privind în soare" de Julian Barnes, iar la Curtea Veche - „Manualul de inteligenţă emoţională" de Bar-On&Parker. Editura Paralela 45 va edita „Criptopedia - Dicţionarul fenomenelor paranormale" de Jonathan Maberry, David F. Kramer şi un „Mic curs de autoapărare intelectuală" de Normand Baillargeon.

La Editura Leda, în cadrul Grupului Editorial Corint, vor apărea „Literary fiction" în primul trimestru al anului 2011, alături de „Îngăduinţa nordului" de Philip Hensher, „Infamii mărunte" de Panos Karnezis, „Orfani în Brooklyn" de Jonatham Lethem sau „O faptă bună" de Kate Atkinson. La rândul ei, Editura Litera va edita „Oamenii delfini" şi „Callisto" de Torsten Krol, în colecţia Premium.

Apariţii-surpriză la Editura Adevărul

Pentru 2011, Editura Adevărul pregăteşte mai multe colecţii-surpriză. De exemplu, în fiecare miercuri a săptămânii, cititorii se vor putea delecta cu opera completă a unui scriitor fantastic, într-o serie cum a fost şi cea cu Jules Verne. Numele autorului va fi cunoscut chiar în această lună. Colecţia „101 cărţi de citit într-o viaţă" va continua şi anul viitor, aducând în ziua de joi noi titluri de forţă. Este vorba despre „literatură de mare clasă", a explicat Grigore Cartianu, directorul editurii. „Aducem «Muntele vrăjit» de Thomas Mann, «Lupul de stepă», de Hermann Hesse, poeziile lui Mihai Eminescu şi una dintre cărţile savuroase ale lui John Steinbeck. Îi luăm în calcul şi pe «siamezii» Ilf şi Petrov", a mai precizat Cartianu. Cât priveşte un nou proiect editorial din seria „Misterele Revoluţiei", Grigore Cartianu a declarat: „În 2011 am de gând să merg mai departe cu aceeaşi viteză în privinţa dezvăluirilor despre Revoluţie şi mineriade. În mod normal, va fi un nou volum până în vară. Proiectul editorial «Misterele Revoluţiei» e unul amplu, la care mai am de muncit intens câţiva ani".

Editura Adevărul a încheiat anul 2010 cu un succes la Târgul de Carte Gaudeamus, unde volumul „Crimele Revoluţiei" de Grigore Cartianu s-a clasat pe primul loc în topul vânzărilor târgului, cu 2.886 de exemplare cumpărate. Cel mai bine vândute titluri ale Editurii Adevărul pe întregul an au fost cele din colecţia „100 de cărţi de pe care trebuie să le ai în bibliotecă" - volumele „Zece negri mititei" şi „Crima din Orient Express" fiind cumpărate fiecare în 248,334 de exemplare de-a lungul anului. Vânzări bune au înregistrat şi colecţiile „101 cărţi de citit într-o viaţă", lansată spre finalul lui 2010, dar şi serii ca „Jules Verne" sau „Mari Spectacole de Operă".

FILM: Se arată „Aurora"

image

Cristi Puiu, regizor şi protagonist în „Aurora“

„Aurora" de Cristi Puiu, „Mănuşi roşii" de Radu Gabrea, „Bună, ce faci?" de Alexandru Maftei, „Principii de viaţă" de Constantin Popescu jr., dar şi „Loverboy" al lui Cătălin Mitulescu sau „Periferic", cu Ana Ularu, distinsă cu premiul Boccalino la festivalul de Film de la Locarno se numără printre filmele anului.

2011 marchează şi debutul filmărilor pentru alte două proiecte cinematografice importante, „Alice în ţara tovarăşilor", noul lungmetraj al regizorului Nae Caranfil şi „Doar cu buletinul la Paris" de Horaţiu Mălăele.

Prima comedie romantică românească, „Bună, ce faci?", în regia lui Alexandru Maftei, va avea premiera în luna martie. O altă premieră, în aceeaşi lună, este lungmetrajul lui Constantin Popescu jr., „Principii de viaţă", cu actorul Vlad Ivanov în rolul principal. În cursul anului, vor avea loc şi premierele peliculelor „Toată lumea din familia noastră" al lui Radu Jude, „Din dragoste cu cele mai bune intenţii" de Adrian Sitaru, dar şi „Loverboy", fostul proiect „Un balon în formă de inimă" al regizorului Cătălin Mitulescu. Tudor Giurgiu, de asemenea şi producătorul Libra Film anunţă amânarea premierei filmului „Undeva în Palilula" de Silviu Purcărete pentru anul 2012 şi spune că va începe filmările la propriul proiect regizoral, „Despre oameni şi melci", în luna iulie a acestui an.

Puiu şi Gabrea, la start

Peliculele „Aurora", de Cristi Puiu, şi „Mănuşi roşii", de Radu Gabrea, se numără printre producţiile care vor avea premiera în luna februarie. „Aurora", noul opus al autorului „Morţii domnului Lăzărescu", este filmul prin care Cristi Puiu încearcă să pătrundă în mintea unui criminal şi să mai şi iasă de-acolo ca să ne spună cum a fost. Obsedat de problemele morale, Puiu construieşte o replică la capodopera mută a lui Murnau, „Sunrise: A Song of Two Humans" (1927). De cealaltă parte, „Mănuşi roşii" descrie într-un mod impresionant mecanismul represiunii penitenciare de tip stalinist, prin intermediul ecranizării unui roman de Eginald Schlattner.   Doinel Tronaru, Ana-Maria Onisei

TEATRU: Yuryi Kordonskyi şi Andrei Şerban, la Bulandra

image

Yuryi Kordonskyi repetă cu Mariana Mihuţ şi Marian Râlea spectacolul „Să mă înmormântaţi pe după plintă“

Teatrele din Bucureşti şi din ţară au pregătit numeroase spectacole noi în 2011. La Teatrul Bulandra din Capitală vor monta trei regizori de calibru greu: Alexandru Darie, Yuryi Kordonskyi şi Andrei Şerban. Alexandru Darie, directorul instituţiei, pregăteşte „Din însemnările unui necunoscut", după Dostoievski, un spectacol dedicat maestrului Ion Cojar. Din distribuţie fac parte, printre alţii, Mihai Constantin, Virgil Ogăşanu,Gheorghe Ifrim, Tamara Buciuceanu, iar premiera este programată pentru luna februarie. Regizorul rus Yuryi Kordonskyi revine la Bulandra, cu spectacolul „Să mă înmormântaţi pe după plintă", după romanul omonim de Pavel Sanaev, cu premiera programată la 12 ianuarie. El a colaborat cu actorii Mariana Mihuţ şi Marian Râlea.

În prezent, Andrei Şerban repetă alături de actorii Vlad Ivanov şi Victor Rebengiuc, la spectacolul „Ivanov", după Cehov. Premiera ar putea avea loc până la sfârşitul lunii.

Ion Caramitru şi Valeria Seciu se reîntâlnesc pe scenă

Piesa „Macbeth" de William Shakespeare, în regia lui Radu Penciulescu, şi spectacolul cu titlul provizoriu „Purificare", regizat de Alexadru Mâzgăreanu, se numără printre premierele anului 2011 Teatrul Naţional Bucureşti. La 47 de ani de la debutul lor la Teatrul Naţional, în piesa „Eminescu" de Mircea Ştefănescu, Ion Caramitru şi Valeria Seciu se reîntâlnesc în rolurile principale în „Macbeth". Teatrul Metropolis din Bucureşti a programat luna aceasta premiera „Nevestele vesele din Windsor", după Shakespeare, un musical regizat de Alexandru Tocilescu. La Secţia Română a Teatrului Naţional „Radu Stanca" din Sibiu vor monta anul acesta, printre alţii, Silviu Purcărete („D'ale carnavalului", de I.L. Caragiale), Radu Alexandru Nica („Pisica pe acoperişul fierbinte", după Tennessee Williams), Yuryi Kordonskyi („Cronica incidentelor din dragoste", după Tadeusz Konwicki) şi Andriy Zholdak.

Cristi Juncu va monta la Teatrul „Toma Caragiu" Ploieşti „Schilodul din Inishmaan", de Martin Mc Donagh, cu premiera programată în luna martie. În septembrie ar putea intra în repertoriu spectacolul „To be or not to be", de Nick Whitby, regia Vlad Massaci. Tot la Ploieşti va monta şi Petre Bokor - „Matineu la Buffalo", de Ken Ludwig.

Teatrul Naţional „Marin Sorescu" din Craiova îşi va îmbogăţi repertoriul cu spectacole precum „Caligula", de Camus, regia László Bocsárdi, „Totu-i bine când se termină cu bine", de W. Shakespeare, regia Tim Carroll, „Corbul", de Goldoni, regia Alexander Hausvater, „O noapte furtunoasă", de I.L. Caragiale, regia M. Cornişteanu şi un spectacol din Shakespeare, la alegerea lui Silviu Purcărete.   Dan Boicea

MUZICĂ: Gala Festivalului Enescu

2011 va însemna o nouă ediţie a Festivalului Enescu, care începe în luna septembrie. Printre orchestrele invitate se numără Philadelphia Symphony Orchestra, Wiener Philharmoniker, Israel Philharmonic, Staatskapelle Berlin, Gulbenkian Symphony Orchestra, Saint Martin in the Fileds sau celebra London Symphony Orchestra (foto). Ediţia din acest an se va bucura şi de prezenţa unuia dintre cei mai mari dirijori şi pianişti ai lumii, Daniel Barenboim. Festivalul va avea o secţiune nouă, „Muzica Popoarelor", la care vor participa compozitori şi ansambluri care vor aduce pe scenă prelucrări ale muzicii indiene, japoneze, argentiniene, ydish, libaneze sau marocane.

În luna martie, Teatrul de Operetă „Ion Dacian" aduce spectatorilor o  premieră inedită: „Maria de Buenos Aires o operă-tango de Astor Piazzola, libret Horacio Herrer. Iar în luna mai va avea loc premiera musical-ului „Rebecca", având la bază romanul cu acelaşi nume, scris de Daphne du Maurier. Textul este semnat Michael Kunze şi muzica este compusă de Sylvester Levay, amândoi laureaţi Grammy. Montarea de la Bucureşti va beneficia de aceeaşi echipă de realizatori cu cea de la Budapesta - regizorul Attila Beres, scenograful Balazs Horesnyi, costumiera Rita Velich şi coregraful Akos Tihanyi -, unde premiera a avut loc în martie anul trrecut.

Institutul Cervantes din Bucureşti organizează începând cu luna februarie şi până în luna martie, cea de-a doua ediţie a Festivalului „Flamenco Clasic şi noile sale genuri", conceput ca un program monografic dedicat genului flamenco şi reunind muzică cultă, muzică populară flamenco, fuziune jazz, flamenco şi film. Vor fi prezenţi compania de dans flamenco clasic Rafael Andujar sau grupul vocal Soniquete, dar si artişti precum pianista Rosa Torres Pardo. Ana-Maria Onisei

image
Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite