Cum arată presa viitorului?

Prima ediţie a clubului Dilema veche de anul acesta, care a avut loc la Godot Cafe-Teatru, pe 18 ianuarie, a pus în discuţie tema „Viitorul presei. Nici aşa, nici altminteri".

Moderatorul întîlnirii, Mircea Vasilescu, redactor-şef la Dilema veche, a lansat cîteva întrebări provocatoare: cum arată piaţa presei scrise de azi? Ce vom găsi în ziarul de mîine? Şi, mai ales, cine îl va citi?

Iulian Comănescu, analist media, şi Cătălin Tolontan, redactor-şef la Gazeta sporturilor au oferit, fiecare, propriile răspunsuri. Dincolo de prognoza mai degrabă pesimistă, concluzia care s-a desprins e că vor supravieţui doar ziarele care oferă conţinut pertinent şi de calitate.

Cătălin Tolontan a explicat ca "situaţia presei scrise este tragică". Acest lucru ţine, în primul rând, de evoluţia pieţei, veniturile din publicitate scăzând la o treime în ultimii trei ani, ceea ce a determinat o scădere proporţională a tirajelor. „În aceste condiţii, e foarte greu să supravieţuieşti, să găseşti resurse şi să păstrezi oameni valoroşi.

Este posibil ca, peste câţiva ani, oamenii să nu mai aibă plăcerea de a rasfoi un ziar sau revistă, iar acest lucru nu ar trebui să bucure pe nimeni", a spus el. El a mai afirmat ca este inadmisibil ca televiziunea şi radioul publice să primeasc fonduri (din taxe şi de la buget) cât toate celelalte instituţii media la un loc şi de câteva ori mai mult decât veniturile obţinute de ziare din publicitate.

Faptul că situaţia economică este mai dificilă afectează şi calitatea jurnalismului, iar acest lucru se vede inclusiv în relatarea evenimentelor din Piaţa Universităţii din aceste zile. "De ce este presa slabă? Pentru că, spre exemplu, nu am citit până acum nicio poveste a vreunui om care protestează în Piaţa Universităţii", a spus Tolontan. El a fost contrazis însă de unele voci din public, care au afirmat că există astfel de poveşti pe blogurile unor foşti ziarişti.

Vorbind despre on-line, Iulian Comănescu a explicat că nici pe această piaţă situaţia nu este foarte bună, deoarece aici banii nu vin de la cititori, ci doar de la advertiseri. Din acest punct de vedere, Ştefan Voinea, Marketing Manager la Gazeta de Sud, prezent în sală, a remarcat decuplarea publicităţii de vehiculele media.

"Advertiserii nu mai ajung la potenţialii clienţi prin mass-media, ci folosesc medii care le permit targetarea mult mai specifică a clienţilor. Jucători precum Google, Facebook, yahoo au astăzi 75-80% din piaţa de publicitate, iar noi trebuie să recunoaştem că nu putem oferi acelaşi lucru prin presă", a explicat Voinea.

Comănescu s-a arătat ceva mai optimist în ceea ce priveşte viitorul presei. Totuşi, el nu crede că în viitor vor mai exista ziare de dimensiunile New York Times, cu peste 1.000 de angajaţi. Acestea sunt provocate de apariţia fulminantă a vedetelor on-line, precum Huffington Post, care se descurcă cu doar 25 de angajaţi.

Mircea Vasilescu a remarcat însă că sunt şi evoluţii pozitive, datorate dezvoltării tehnologiei. De exemplu, Dilema veche, care şi-a lansat site-ul destul de devreme, în 1995, are mult mai mulţi cititori, datorită internetului. De asemenea, comunitatea de pe Facebook a Dilemei vechi este destul de numeroasă (cu peste 30.000 de fani), ceea ce este un plus pentru audienţa revistei. Pe de altă parte, există la nivel european şi exemple care arată că apariţia unei publicaţii tipărite poate fi o mişcare inovativă şi de succes. Este cazul principalului ziarul norvegian, Aftenposten, care relativ recent a lansat o revistă lunară tipărită, Insight, care preia articole apărute deja în ziar sau publicate de freelancers în Norvegia şi în străinătate.

"Publicitatea e cum e, piaţa e cum e, dar nu cumva avem noi o problemă culturală? Poate publicul s-a schimbat mai repede decât am anticipat noi? Nu cumva presa şi-a pierdut cititorii pe mâna ei", a întrebat, retoric, Mircea Vasilescu. În opinia sa, anumite ştiri sunt discutabile, presa furnizând prea multe ştiri despre ea însăşi. Ceea ce putem spune, cu siguranţă, este că la Clubul Dilema veche nu găseşti neapărat răspunsuri, ci opinii şi, mai ales, întrebări interesante.

Click aici pentru galerie foto de la dezbatere.