"A incerca sa-i deslusesti pe ceilalti e un antidot important la fanatism si extremism"

Scriitor faimos pentru romanele sale, dar si pentru profunda implicare in viata politica, militant pentru pace, candidat la Premiul Nobel pentru literatura. Amos Oz, cel mai valoros autor israelian,

Scriitor faimos pentru romanele sale, dar si pentru profunda implicare in viata politica, militant pentru pace, candidat la Premiul Nobel pentru literatura. Amos Oz, cel mai valoros autor israelian, este laureatul de anul acesta al Festivalului "Zile si nopti de literatura" de la Neptun. Ieri, la sediul Uniunii Scriitorilor din Capitala, editura Polirom a lansat volumul "Sa cunosti o femeie", talmacit in romana de reputata traducatoare Antoaneta Ralian. "Voi invata romaneste ca sa te verific", a "amenintat-o" eroul evenimentului de ieri. Pana atunci, ceea ce a reusit sa verifice este faptul ca este extrem de apreciat la noi. "Am privit intotdeauna Romania ca pe o tara aflata la mijlocul distantei intre Nord si Sud. M-am gandit ca trebuie sa aiba o clima temperata. Venind aici si vazand primirea de care am avut parte, m-am convins ca este o tara realmente calda". Nici lui Amos Oz nu-i lipseste caldura. Omul obisnuit cu tara unde "fiecare a vazut diavolul" are resurse, inepuizabile parca, de bucurie si optimism.
- Tocmai ati lansat in Romania cartea "Sa cunosti o femeie". La ce concluzie ati ajuns, e intr-adevar posibil sa cunosti o femeie? Ce reprezinta asta pentru un barbat, o provocare, o pedeapsa?
- Raspunsul este: putem cunoaste doar atat cat putem cunoaste. Nu-l putem cunoaste niciodata pe celalalt suta la suta. Nu doar in literatura, nu numai in cazul unei femei. Chiar si in cazul oamenilor cei mai apropiati noua, ceea ce stim despre ei este ceva cunoastere si multa imaginatie. Deci a cunoaste o femeie este o intreprindere care iti ia o viata intreaga, chiar daca stii foarte bine ca si intr-o suta de ani va trebui sa te multumesti cu multa imaginatie.
- Unul dintre personajele dumneavoastra spune ca, de fapt, toate secretele noastre sunt la fel. Asa sa fie? Daca lucrurile stau astfel, de ce nu au oamenii si aceleasi vise si sperante?
- Nu putem sti daca este adevarat sau nu, pentru ca, daca am incepe sa ne comparam secretele, acestea ar inceta sa mai fie secrete. Aceasta enigma - cat de mult semanam in adancul nostru - face parte din fascinatia erotica a vietii. Suntem atrasi unii de ceilalti tocmai fiindca simtim nevoia sa comparam secretele.
- Va considerati o victima sau un "ales", judecand dupa istoria framantata a tarii dumneavoastra si dupa modul in care aceasta v-a influentat opera?
- Nu sunt un privilegiat, nu sunt o victima, sunt un evreu israelian care poarta pe umeri povara unei istorii lungi si complicate, dar si o responsabilitate politica. Nu-mi pierd vremea intrebandu-ma daca merit sau nu compasiune, ma intreb doar ce se poate face in situatii dificile, cum pot fi schimbate.
- Cum ar fi aratat cartile dumneavoastra, daca ati fi trait intr-o tara linistita precum Elvetia?
- Nu cartile mele ar fi aratat altfel, eu as fi fost o cu totul alta persoana.
- Ati prefera sa primiti Nobelul pentru literatura sau pe cel pentru pace?
- As prefera, in loc de premii, sa aflu de la cititori ca scrierile mele i-au ajutat, intr-un fel sau altul. Cineva mi-a spus candva: "Am fost foarte bolnav, am stat in spital, iar cand am iesit am citit o carte de-a ta si mi-am revenit mai usor". Atunci am stiut ca romanele mele s-ar putea vinde in farmacii, in loc de librarii, si am fost fericit. Acesta este cel mai mare premiu.
- Daca liderii politici nu pot aduce pacea omenirii, ar putea fi asta treaba scriitorului, a intelectualului, in general?
- Scriitorul, intelectualul poate deschide o fereastra prin care oricine sa vada un taram pasnic. Dar politicienii trebuie sa deschida usa prin care sa se poata patrunde acolo, fiindca ei detin puterea. Scriitorul le poate oferi celorlalti o pespectiva noua, poate incerca sa le deschida ochii. Si trebuie sa puna suficienta presiune asupra politicenilor, pentru ca acestia sa deschida usa de care toata lumea are nevoie.
- "Nu renuntati la dorintele voastre". Sunt cuvintele dumneavoastra. Care va sunt dorintele?
- Va pot dezvalui doar cateva, trebuie sa mai pastrez si ceva din secretele personale... Mi-as dori sa traiesc intr-o lume mai intelegatoare, o lume cu mai multa imaginatie, dispusa sa investeasca mai mult in a-i descifra pe ceilalti. Cred ca a incerca sa-i deslusesti pe ceilalti e un antidot important la fanatism si extremism. Unul dintre visele mele este sa le "injectez" celorlalti umor si imaginatie.
- Nu credeti ca, petrecand atat timp cu cartile sale, scriitorul nu mai are vreme sa traiasca viata reala? Ati simtit vreodata ca "Viata e in alta parte"?
- Imi petrec o mare parte din viata printre oameni. Mi-am petrecut o mare parte din ea muncind. Ca ospatar, ca sofer de tractor, ca profesor, ca agricultor. Chiar si acum, imi impart timpul intre scris, cariera pedagogica, prieteniile mele si citit. Imi place sa stau in cafenele, cu multa lume in jur, si sa port discutii in contradictoriu. Si sa mai fac multe alte lucruri, care nu pot fi spuse unui ziarist...