Adevarul.ro

În 2001, Jimmy Wales şi Larry Sanger înfiinţau Wikipedia, cea mai cunoscută enciclopedie online, cu aproximativ şase milioane de vizitatori pe zi. Doi ani mai târziu, în 2003, a fost demarat proiectul Wikipedia în limba română. „Vinovatul” se numeşte Bogdan Stăncescu. În prezent există aproximativ 120.000 de articole la Wikipedia în limba română şi peste 80.000 de utilizatori înregistraţi.

Datele statistice pot fi încurajatoare, scopul fondatorilor şi a celor care contribuie este nobil, dar se iveşte întrebarea firească: Cât de credibilă este Wikipedia?

"Wikipedia este o enciclopedie liberă, colaborativă. Asta înseamnă că funcţionează pe bază de voluntariat. Cine doreşte, vine şi se implică în scrierea de articole, fie sporadic, fie îşi face un cont şi încet, încet, dacă devine un contribuitor activ, tinde de regulă să se integreze, sau nu, dar..să luăm varianta că este un contribuitor activ şi bine intenţionat. Atunci tinde să se integreze în comunitatea de la Wikipedia. De regulă "Cafeneaua Wikipedia" este locul unde ne strângem. Transparenţa este aproape totală şi asta înseamnă 99,9%", spune cu naturaleţe fondatorul Wikipedia în limba română, Bogdan Stănescu.

Wikipedia în limba română funcţionează pe baza consensului

"Important este că se discută în văzul tuturor, intervine oricine, funcţionăm pe baza unui sistem destul de necunoscut în România, pe baza consensului. Pare un cuvânt banal, dar ascunde o întreagă filosofie, în sensul că nu votăm. Nu se votează. Dacă vine cineva, poate să vină şi un anonim şi face o propunere despre o schimbare, chiar radicală a unei politici importante, o discutăm", zice Bogdan Stăncescu.

"Contează argumentele, calitatea argumentelor, ce vede comunitatea ca efecte ale eventualei implementări a acelei propuneri. În funcţie de rezultatele acelei discuţii se aplică sau nu acea propunere, ori se găseşte o altă metodă pentru acea propunere pentru a se atinge aceleaşi obiective", adaugă el.

Oricine poate modifica articolele

Cu toate că pare surpinzător, conţinutul este liber, explică Bogdan Stăncescu (foto): "Nu este nevoie să ai cont la Wikipedia, pur şi simplu intri şi începi să modifici articolul. Sunt şi pagini protejate. Dacă încerci de exemplu să modifici pagina principală, aceea nu merge modificată pentru că ar veni oricine să scrie ce îşi doreşte. Deci sunt nişte pagini care sunt protejate. Însă în principiu dacă vrei să editezi pagina despre Rădăuţi, te apuci şi modifici pur şi simplu. Asta este foarte bine, pentru că încurajază persoanele care se întâmplă să dea de un subiect care le este lor drag sau le interesează şi vor doar să adauge punctual două trei fraze. Nu trebuie să stea să-şi creeze cont".

"Avem contribuitori care mai completează articole despre câte o comună, câte un sat. Pur şi simplu intră şi vrea să îşi vadă satul natal, acesta există pentru că a fost un demers, un proiect în cadrul Wikipedia de a se crea câte un ciot (nr. pagină, punct de plecare) pentru fiecare localitate din România, aşa că avem toate comunele, toate satele în sistem", declară Bogdan Stăncescu.

"Este liber oricine să contribuie, dar poate oricine să şi utilizeze conţinutul de la Wikipedia. Asta este o trăsătură foarte proeminentă a proiectului: libertatea. Singura cerinţă este să spui de unde ai luat. Nu trebuie să ceri voie explicit, ci pur şi simplu îl iei şi-l foloseşti, în orice scopuri, inclusiv cel comercial. Nu te întreabă nimeni nimic. Vrei să copiezi toată Wikipedia, faci o carte uriaşă şi o vinzi pentru profit, nu e nici un fel de problemă, doar să spui sursa. Foarte multă lume nu ştie asta, copiază, fură practic, iar când îi abordăm sunt foarte reticenţi deoarece nu sunt convinşi că nu este vorba de bani. Din acest motiv vreau să punctez foarte clar: Luaţi tot ce vreţi de acolo, nu este nici un fel de problemă, doar scrieţi că este luat de la Wikipedia" atrage atenţia Stăncescu.

Finanţarea

Wikipedia nu acceptă publicitatea în niciun fel sau formă. În România sunt doar voluntari, care intervin de acasă sau de la birou. Utilizatorii activi în prezent sunt între 50 şi 100.

"În România nu este nevoie de fonduri ca să funcţioneze Wikipedia în limba română. Tot ce folosim noi, tot ce ţine de site este în Statele Unite, ţinut de fundaţia Wikimedia de acolo. Absolut tot ce înseamnă asta, cheltuieli, întreţinere, schimbare de componente, aboslut orice ar mai fi necesar".

Principii fundamentale

Proiectul enciclopedic Wikipedia se ghidează după trei principii fundamentale:

- Articolele din Wikipedia trebuie să fie neutre. Să nu fie menţionate doar aspectele negative, iar cele pozitive să fie ocolite, să fie incluse toate poziţiile considerate credibile.

- Nu se admite în articolele Wikipedia cercetarea originală, adică exprimarea tezelor, opiniilor, teoriilor, interpretărilor, comentariilor personale, şi orice alt fel de generare de informaţie.

- Orice afirmaţie conţinută în articolele Wikipedia trebuie să poată fi verificabilă, prin compararea ei cu referinţe bibliografice. Condiţia de includere a unei informaţii în Wikipedia este verificabilitatea, nu adevărul.

Scopul nostru este de a crea o enciclopedie liberă, chiar cea mai cuprinzătoare enciclopedie din istorie, atât ca acoperire cât şi ca adâncime. În plus, dorim ca Wikipedia să fie o sursă de informaţie de încredere
administratori Wikipedia

"Nu avem reguli bătute în cuie. Politicile sunt cea mai strictă şi mai puternică formă de regulă, mai există şi îndrumări şi eseuri explicative, dar politicile sunt foarte puternice. Există politica: 'Ignoră toate regulile!' Dăca vezi vezi că o activitate, a oricui, a unui administrator, dăunează proiectului, nu sta să te legi de vreo chichiţă tehnică care arată că el are dreptate. Nu, ignoră regula aceea dacă vezi că face rău. Fă ceea ce ştii că este bine, demonstrând, justificând apoi că a fost bine", adaugă Bogdan Stăncescu.

Scurt istoric

"Din punct de vedere formal, nu ştiu exact când s-a format serverul. În 2003 am descoperit eu că există varianta aceasta în limba română, am văzut că nu este tradusă interfaţa, că nu este activ nimeni acolo, că nu se întâmplă nimic. Am spus 'ok, hai să mă apuc să traduc'. Deja Wikipedia în limba engleză avea o oarecare masă critică, începea lumea să ştie de ea. Am spus că este cazul să văd dacă merge şi în limba română. Am scris pe o listă de discuţii a administratorilor server-elor că aş vrea să fac asta şi am întrebat cum pot să mă apuc de treabă. Mi-au zis: 'Vrei să fii administrator? Gata, te-am făcut administrator'. Nu mă ştia nimeni acolo, pur şi simplu era aşa de nou proiectul încât nu prea aveam ce să fac foarte rău", povesteşte Bogdan Stăncescu, fondatorul Wikipedia în limba română.

"Am tradus interfaţa şi am început să scriu câteva articole, dar n-aş putea să spun că eu am fost în vreun fel, vreodată, axat pe partea de scris articole. Eu am fost activ pe partea de administrare. Cred că asta a fost de fapt, meritul meu, că am reuşit să dau la începutul proiectului un sentiment de activitate, de proiect viu. Că există cineva acolo. Este important pentru o persoană care vine să pună o întrebare să vadă că este cineva acolo care să îi răspundă" spune Stăncescu.   

"Nimeni nu ar trebui să se bazeze pe Wikipedia ca autoritate finală asupra unui subiect"  

În privinţa credibilităţii el consideră că "în mare, Wikipedia este destul de credibilă. Nimeni nu ar trebui să se bazeze pe Wikipedia ca autoritate finală asupra vreunui subiect. Informaţiile trebuie luate cu un strop de sare şi verificate.Informaţiile care nu sunt verificabile conform articolului ar trebui luate cu un grăunte mai mare de sare. Pe de altă parte Wikipedia este foarte bună. Nu neaparat autoritatea trebuie discutată, ci calitatea ca sursă de informaţii. Pentru că dată fiind natura ei foarte deschisă, permite oricui să intre şi să comenteze şi să introducă materiale pe care le-a citit cine ştie pe unde. Acesta o face să fie foarte permeabilă la informaţii la care poate o enciclopedie tradiţională n-ar avea acces pentru că nu poţi să ştii absolut tot".

"Acesta este marele avantaj al Wikipediei, faptul că se prezintă în mod coerent nişte teme, nu ca pe o listă de legături. Îţi prezină nişte informaţii rezonabil de complete şi pe care le poţi verifica uşor. Dacă mă duc în Britannica să văd cum stau lucrurile cu un subiect oarecare, trebuie să cred ce îmi spun editorii, n-am cum să verific uşor. La Wikipedia se pote verifica, te duci pe sursă şi afli dacă scrie asta despre persoana sau subiectul respectiv. Acesta este marele atuu al Wikipediei nu avem, prin sistem, părtiniri" spune foldatorul wikipediei de la noi.

Administratorii Wikipedia în limba română

Toţi administratorii Wikipedia în limba română sunt voluntari, nimeni nu primeşte recompense financiare pentru contribuţia pe care o are în dezvoltarea proiectului. Nu sunt mulţi, în jur de 20 de persoane au grijă ca lucrurile să funcţioneze.

Cel mai tânăr are 13 ani, se numeşte Daniel Pandelea (foto) şi are ca nume de utilizator Firilacroco. "Un administrator este un utilizator obişnuit care a obţinut încrederea comunităţii, care se ocupă cu întreţinerea paginilor, cu îndrumarea utilizatorilor noi şi cu medierea conflictelor apărute", explică Daniel. "Eu iau acest statut ca pe o responsabilitate care mi-a fost încredinţată de comunitate".

"Am ajuns la Wikipedia în limba română în urmă cu doi ani, când căutam informaţii despre un anumit subiect. Am observat câteva greşeli în articol şi l-am corectat. Mi s-a părut interesant faptul că oricine poate contribui la această enciclopedie", îşi aduce aminte Firilacroco.

"Fiind o enciclopedie liberă, la care oricine poate participa, informaţiile din articole trebuie să fie verificate prin surse de încredere. Articolele care nu citează surse de încredere sunt de cele mai multe ori propuse pentru ştergere până la clarificare. Wikipedia în limba română este, în opinia mea, credibilă", adaugă Daniel Pandel, un tânăr căruia noţiunea de responsabilitate nu i-a fost străină nici la vârsta de 11 ani.

"În momentul de faţă credibilitatea Wikipediei este inexistentă"

Decanul de vârstă este utilizatoul Afil. Domnul Andrei Filotti (foto), fiul lui Eugen Filotti, are 78 de ani, trăieşte în Statele Unite şi consideră că "rolul administratorilor este cel de a aduce la îndeplinire principiile şi politicile Wikipediei. Principiul pe care se bazează Wikipedia este că suma cunoştinţelor diferiţilor indivizi este mai mare decât cunoştinţele oricărui individ în parte. Aceasta este valabil numai dacă cel puţin un eşantion reprezentativ al societăţii participă la exerciţiu, ceea ce este valabil pentru Wikipedia engleză dar nu şi pentru cea în limba română".

"În momentul de faţă credibilitatea Wikipediei este inexistentă. Luaţi de exemplu wikipedia de limbă engleză. Este adesea menţionat faptul că în hotărârile judecătoreşti din Statele Unite, Wikipedia este citată de cinci ori mai frecvent decât Enciclopedia Britannica. Aceasta se datorează conţinutului, care acoperă cele mai variate domenii şi la faptul că la redactarea ei participă numeroşi specialişti, printre care şi profesori universitari şi experţi recunoscuţi", precizează Dl. Andrei Filotti.

El atrage atenţia că "din păcate Wikipedia română se concentrează asupra unor subiecte care prezintă interes pentru adolescenţi – în special pentru adolescenţi. Ponderea articolelor dedicate unor cântăreţi de muzică uşoară din străinătate este excesiv – nu este vorba despre articolele în sine, care în multe cazuri sunt traduse din Wikipedia de limbă engleză sau din alte limbi – ci de faptul că nu se abordează în acelaşi mod şi alte subiecte. Rezultatul este că anumite persoane pe care le convinsesem să colaboreze la Wikipedia română au încetat să colaboreze, considerând versiunea română neserioasă".

Ideile sunt motorul Wikipediei

"Trebuie să declar că deşi ideea pe care se bazează proiectul Wikipedia este interesantă şi în cazul altor Wikipedii a dat rezultate, nu pot spune acelaşi lucru despre Wikipedia în limba română. Cu toate eforturile pe care le depun anumiţi entuziaşti cum este Dl. Bogdan Stăncescu, după părerea mea Wikipedia a ajuns din ce în ce mai mult să fie controlată de un grup de colaboratori imaturi, care nici măcar nu au încercat să înţeleagă principiul de bază al Wikipediei şi care caută să-şi impună puncte de vedere personale îndepărtând pe cei care au intenţia de a contribui la propăşirea unei idei" explică Dl. Andrei Filotti.

"Sper că, în timp, persoane ca Dl. Stăncescu, să câştige partida şi să ducă Wikipedia română la succes. Dar cât timp, în loc de a discuta despre idei discutăm despre ghilimele, cât timp nu acceptăm că românii din toate colectivităţile care vorbesc limba română sunt la fel de români indiferent unde trăiesc, cât timp unele grupuri vor încerca să-şi impună ideile altor grupuri wikipedia în limba română nu poate ridica pretenţia de a răspândi principiile care stau la baza proiectului Wikipedia", concluzionează Dl. Filotti.

"Administratorii trebuie să fie cei mai răspunzători wikipedişti"

Grigore Sebastian, Minisarm, are 17 ani si jumatate, este licean şi locuieşte în Târgovişte. "La început, ca majoritatea utilizatorilor înscrişi, nu am acordat prea mare atenţie proiectului. Însă, la un moment dat, observând că lipseşte ceva pe o pagină, am vrut să adaug ceva unui articol din domeniul geografiei şi am apăsat pe butonul „Modifică pagina”. De atunci, din 16 martie 2007 la ora 13:18:58, am început lucrul la enciclopedie" îşi aminteşte Minisarm.

Pentru el, a fi administrator la Wikipedia "înseamnă să cunoşti foarte bine politicile şi regulamentele şi să poţi acţiona cu promptitudine şi calm în diferite situaţii. Cred că administratorii trebuie să fie cei mai răspunzători wikipedişti, pentru că la fiecare pas ceilalţi îţi cer socoteală. Într-un fel noi, administratorii, reprezentăm imaginea Wikipediei".

"Tind să cred că această credibilitate variază în funcţie de vârstă, gradul de educaţie şi profesia cititorului. Cu mai mult sprijin din partea utilizatorilor (în special al tinerilor şi, de ce nu, al profesorilor) şi poate al statului român, Wikipedia în limba română poate deveni într-adevăr o enciclopedie răspândită şi credibilă adiţională sistemului clasic de învăţământ", crede Grigore Sebastian.

"Dacă ameninţi cu datul în judecată, esti blocat"

Există o regulă la Wikipedia în limba română care sancţionează ameninţarea cu procese in justiţie. "Avem o politică şi pentru asta.", spune râzând Bogdan Stăncescu. "Este foarte intimidant pentru un contribuitor voluntar să vină cineva să îi spună: 'Te dau în judecată, te fac praf, te fac fărâme'. Atunci avem această politică, dacă ameninţi cu datul în judecată, nu ţi se răspunde, esti avertizat. 'Ai grija că asta nu se face, dacă ma faci asta te blocăm'. Dacă se dovedeşte că este o problemă cu articolul, discutam. Nimeni nu vrea să facă ceva ilegal, dar ameninţările venite aşa aiurea sunt tăiate foarte scurt"

Porcese nu au fost, dar utilizatori care pentru care blocarea a reprezentat singura opţiune rezonabilă, au fost: "dintre administratori, dintre persoanele din nucleul activ al Wikipedia în limba română, nu are interese ascunse. Şi dacă nu am interese ascunse, eu nu vreau în mod deliberat să fac rău cuiva, să-l calomniez, să fur materiale protejate de drepturile de autor. Se poate întâmpla ca un adversar al cuiva să posteze ceva denigrant depre o persoană, dar vine altcineva şi spune: 'acele informaţii nu sunt verificabile'. Verificabilitatea este o condiţie, informaţiile trebuie să fie verificabile, pe acestea nu le putem ococoli. Atunci întervine cineva, rezolvă situaţia şi nu există motivul pentru dat în judecată" spune explicit cel care a iniţiat Wikipedia în limba română.

"Cea mai mare problemă sunt de departe vandalii pentru că sunt mulţi"

Vanalii este termenul utilizat fie cei care acele persoane care înjură, fie pentru cele care modifică articole doar pentru a le deteriora în mod repetat. "Vandalii sunt mulţi  în raport cu acei contribuitori de bună credinţă care încearcă să facă ceva pozitiv. Raportul acesta este mult mai defavorabil la noi decât la Wikipedia în limba engleză. Motivul cred că este legat de neîncrederea asta a noastră, a românilor în tot ce înseamnă chestie organizată şi avem impresia că trebuie să fie ceva la mijloc. În schimb la stricat ne pricepem" spune Bogdan Stăncescu.

O altă problemă identificată, dar care este valabilă la toate Wikipediile locale,o reprezintă lipsa specialiştilor sau oameni care să se priceapă la toate domeniile în mod echilibrat. "Tindem să avem mulţi contribuitori specialişti pe partea de ştiinţe exacte şi relativ puţini care să se priceapă la anatomie sau biologie".

Specifică românilor este problema legată mentalitate. "Sunt mereu suspiciuni că există un interes ascuns. Din asta rezultă foarte multe tensiuni şi dicuţii", explică Bogdan Săncescu, omul căruia nu i-a părut niciodată rău că a iniţiat şi a investit în acest proiect, dar care n-a fost ocolit de regrete.