Enigmele lui Jules Verne

Romanele „Şcoala Robinsonilor“ şi „Raza verde“ vor fi distribuite, împreună cu „Adevărul“, la preţul de 10,99 lei. Colecţia Jules Verne  continuă săptămâna aceasta cu două romane care au în prim-plan fenomene specifice universului imaginar al cunoscutului scriitor francez.

„Şcoala Robinsonilor" îi invită pe cititori să descopere arta supravieţuirii pe o insulă pustie. Înainte de a se căsători cu seducătoarea Phina, Godfrey Morgan, un tânăr de 20 de ani, îi cere bogatului său unchi, lordul William Kolderup, să-l trimită într-o călătorie de doi ani în care să cutreiere lumea în lung şi-n lat. Zis şi făcut.

Godfrey se îmbarcă la bordul vaporului „Vis", condus de căpitanul Turcott, împreună cu mentorul, profesorul şi instructorul său de dans, T. Artelett sau „Tarlet".

Pe insula pustie

Din nefericire, vasul se scufundă la câteva mile distanţă de o insulă, pe care Godfrey va trebui să supravieţuiască, să dea piept cu sălbaticii şi să depăşească tot felul de obstacole. Protagonistul este, aşadar, un fel de Robinson Crusoe creat de Jules Verne, după modelul faimosului personaj plăsmuit de Daniel Defoe.

Istoricul Lucian Boia, specialist în opera celebrului scriitor francez, face următoarea observaţie în studiul dedicat literaturii acestuia: „Insula este o figură caracteristică a imaginarului vernian. Spaţiile acestea îndepărtate şi izolate se prind într-o lungă şi durabilă mitologie. După o veche tradiţie, fiecare insulă reprezintă o lume; puzderia de insule multiplică lumile la infinit.

Dar, şi de data aceasta, Jules Verne vede lucrurile în felul lui. Sunt lumi, desigur, dar lumi potenţiale, fiindcă nu «celălalt» va fi căutat pe insule. Insulele specific verniene sunt pustii. Se află în afară de istorie şi aşteaptă ca eroii să le confere o semnificaţie. Jules Verne e un pasionat al robinsonadelor. «Robinson Crusoe» şi «Robinson elveţianul» (cel din urmă, romanul lui Johann Rudolph Wyss, astăzi uitat, dar destul de apreciat în epocă) se numără printre cărţile lui de căpătâi."

Ştiinţă şi magie

„Raza verde", al doilea roman cuprins în volumul care va apărea miercuri, este construit în jurul altei situaţii tipice în lumea imaginară a lui Jules Verne: explorarea unui fenomen misterios. De data aceasta, este vorba despre „raza verde": soarele căpătă această nuanţă când apune, coborând sub linia orizontului.

Este un efect ce are drept cauză fenomenul de refracţie atmosferică a luminii, care se produce când se apropie de ocean mase de aer cald.

Pentru a plăsmui o poveste, scriitorul amestecă acest element din lumea ştiinţei cu unul din lumea magiei: credinţa că oricine vede „raza verde" va descoperi mereu adevărul şi va fi ferit de minciuni, mai ales în viaţa amoroasă.