De două ori Jules Verne

Ilustraţie din romanul „Farul de la capătul lumii“

Romanele „Un bilet de loterie“ şi „Farul de la capătul lumii“ vor fi distribuite într-un singur volum, împreună cu ziarul „Adevărul“, la preţul de 10,99 lei. Jules Verne a publicat „Un bilet de loterie“ în 1886, iar „Farul de la capătul lumii“ este prima operă a scriitorului francez apărută postum.

Ole Kamp a intrat în posesia unui bilet de loterie al Şcolilor din Christiania, loterie foarte populară pe la 1800 în Norvegia. Premiul cel mare era o sută de mii de mărci. Ole Kamp avea biletul cu numărul 9672.

„La un moment dat, s-au oferit mai multe sute de mărci pentru acest bilet care, în definitiv, nu avea decât o şansă la un milion de a câştiga lozul cel mare. Era absurd, fără îndoială, dar nu poţi raţiona cu ideile superstiţioase.

Imaginaţia unora se tot înfierbânta şi, cu forţă sporită, urma să urce cota tot mai sus", scrie Jules Verne. Aventura biletului continuă. Ziarele vremii au anunţat că un american din Boston a licitat pentru el o mie de dolari. Ole îi lăsase biletul logodnicei sale Hulda, pentru că nu putea să fie prezent în ziua când se anunţa câştigătorul. Hulda a refuzat toate ofertele primite pentru acest bilet, deoarece acesta reprezenta „ultima scrisoare de la logodnicul ei".

Nicidecum nu se gândea la ce avere avea să facă în cazul unui câştig. Avea în minte doar imaginea iubitului ei, care-şi luase adio de la tânără. „Un bilet de loterie" este un roman plin de tensiune şi emoţie.

Cea de-a doua carte inclusă în volumul distribuit cu „Adevărul" este „Farul de la capătul lumii", care a născut controverse legate de identitatea autorului.

Romanul controverselor

După moartea lui Jules Verne, în 1905, fiul său Michel şi editorul Pierre-Jules Hetzel au luat în posesie manuscrisele scriitorului rămase nepublicate, pentru a începe editarea romanelor postume. S-a demonstrat ulterior că Michel Verne a rescris, mai mult sau mai puţin, majoritatea acestor manuscrise, printre care se afla şi „Farul de la capătul lumii".

Acţiunea acestui roman se petrece în jurul farului situat pe ţărmul unei insule din Oceanul Pacific. Vasquez, Moriz şi Felipe, cei trei paznici ai farului, sunt atacaţi de un grup de piraţi condus de Kongre. Dintre ei, doar Vasquez supravieţuieşte, ceilalţi doi fiind ucişi.

Acesta este nevoit să petreacă mai multe luni în aşteptarea navei Santa Fe, chemată să-l salveze. Cartea a fost ecranizată o singură dată, la Hollywood, în 1971, însă nu s-a bucurat de succes, în ciuda bugetului consistent şi a distribuţiei filmului: Kirk Douglas în rol principal, Renato Salvatori şi Massimo Ranieri în roluri secundare. S-a spus că pelicula era prea violentă, iar calitatea dialogurilor nu se ridica la cea a romanului scris de Jules/Michel Verne.