2003 - un an cu descoperiri de senzatie la Histria

Templul lui Apollo, zeul cetatii, a fost gasit in spatele criptei crestine

- Anul acesta a insemnat pentru Histria unul al descoperirilor speciale. Despre ce e vorba, d-le Alexandru Suceveanu? - Fara falsa modestie, as putea spune, intr-adevar, ca cele doua descoperiri din acest an sunt senzationale. S-a intamplat dupa ce am reluat cercetarea Bazilicii crestine de secol VI d.Hr. Am gasit acolo o cripta de secol IV, anterioara bazilicii (foto). Dar, lucru inca mai important, in spatele criptei am gasit Fantana sacra a Templului lui Apollo Tamaduitorul, divinitatea principala a cetatii. Certitudinea ca ne aflam in fata templului divinitatii centrale a Histriei este de neclintit: in aceasta fantana am gasit un ciob pe care scrie, in greceste, "IATRO", adica Apollo Iatros, Tamaduitorul, Medicul, cum era supranumit Apollo aici. Este o dedicatie foarte veche si lamuritoare. Asta ar fi una. Apoi este vorba de o instalatie de lemn care poate concura cu aceea de la Pacuiul lui Soare (considerata initial a fi o corabie vikinga, apoi o instalatie portuara, pentru ca, in cele din urma, sa se convina ca este, in fapt, substructia unui zid de incinta). Descoperirea de acolo este datata cu anul 1000 d.Hr., in timp ce a noastra este din anul 300 d.Hr. Cu alte cuvinte, a noastra e veche de 1.700 de ani. Este si o situatie demna de trecut in manuale, cripta crestina gasita de noi datand, asadar, din perioada de inceput a difuzarii generale a crestinismului, este amplasata dupa un templu pagan. Tocmai aceasta succesiune - templu pagan, cripta crestina, bazilica crestina - este extraordinara. Ar fi, dupa stiinta noastra, cea mai valoroasa descoperire a primului deceniu din mileniul III. - Cum ar putea fi valorificate mai ofensiv aceste bunuri patrimoniale, pentru ca Histria sa devina, cu adevarat, o tinta de pelerinaj cultural-turistic? - Bazilica asta crestina, la care sapam de 20 de ani incoace, are niste portaluri superbe care, odata restaurate, puse in picioare - la fel ca si termele sau cele doua edificii din zona sacra, pe care o tinem, practic, acoperita - ar face ca Histria sa se ridice la rang de impresionanta cetate greco-romana. Din pacate, cu banii pe care-i avem nu putem trece de la conservarea primara la restaurarea marilor monumente de aici (doua terme, patru bazilici, cinci ziduri de incinta, zona sacra greceasca s.a.m.d.). E drept, fata de 1999, cand ajunseseram sa sapam cu numai 10 milioane de lei pentru tot santierul, acum avem mai mult. In 2000, pe timpul celeilalte guvernari, Ministerul Culturii ne-a dat mult mai multi bani si actuala echipa a continuat sa ne sprijine.