Ziua Academiei Române, marcată prin diferite manifestări

Ziua Academiei Române va fi marcată, miercuri, printr-o serie de evenimente menite a evidenţia rolul prestigioasei instituţii de înalt for naţional de consacrare ştiinţifică şi culturală al românilor.

Manifestările aniversare se vor deschide, în Aulă, cu Adunarea generală solemnă dedicată Zilei Academiei Române, la care ar putea participa, alături de membrii acestui for, primul-ministru Mihai-Răzvan Ungureanu, importante personalităţi ale lumii politice, culturale şi diplomatice.

De la ora 12,00, în Sala 'Theodor Pallady' a Bibliotecii Academiei, va fi deschisă o expoziţie cu piese reprezentative din fondul inestimabil de documente istorice al Bibliotecii Academiei Române, recuperat, după 34 de ani, de la Arhivele Naţionale ale României.

Intitulată "Din tezaurul cancelariilor voievodale româneşti", expoziţia include documente de la Curtea lui Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare sau chiar ale domnitorilor Grigore Ghica sau Constantin Mavrocordat, informează Agerpres.

Cel mai înalt for naţional de consacrare ştiinţifică şi culturală al românilor, continuatorul şi unicul legatar al societăţii literaro-române înfiinţate în anul 1866 prin locotenenţă domnească, reuneşte personalităţi consacrate din domeniile ştiinţelor, literelor, artelor.

Academia Română este instituţie de interes public, naţional de cercetare în domeniile fundamentale ale ştiinţelor cu personalitate juridică de drept public şi independenţă în lucrările sale de orice natură.

Academia Română are ca înaintaşi şi Societatea Academică Română constituită în anul 1867, după adoptarea Statutului, instituţie subvenţionată de stat şi având dreptul de a primi legate şi donaţii. Pentru început, ea urma să fie formată din 21 de membri, aleşi din toate teritoriile locuite de români, după cum urmează: trei din Moldova, patru din Muntenia, trei din Transilvania, câte doi din Banat, Maramureş şi Bucovina şi trei din Basarabia şi doi din Macedonia.

Printre primii membri s-au numărat personalităţi importante ale vieţii culturale şi naţionale din întreg spaţiul românesc: Iosif Hodoş din Maramureş; Timotei Cipariu şi George Bariţiu din Transilvania; Andrei Mocioni (Mocsony) şi Vicenţiu Babeş din Banat; Alexandru Hurmuzachi din Bucovina; Vasile Alecsandri şi Costache Negruzzi din Moldova, Ion Heliade-Rădulescu, August Treboniu Laurian şi C.A.Rosetti din Muntenia.

Prin decretul nr.749 semnat în anul 1879 de domnitorul Carol l, Societatea Academică Română este declarată Institut Naţional cu denumirea Academia Română, având "de scop cultura limbii şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte".

În perioada 1918-1948, Academia Română trăieşte într-un climat fast de adevărată efervescenţă a vieţii academice, deplin racordată la instituţiile europene similare, în Academia Română regăsindu-se reprezentanţi marcanţi din toate domeniile ştiinţelor (filologice, istorice, matematice, fizice, chimice, biologice, geonomice, tehnice, agricole, silvice, medicale ş.a.), ale literaturii şi artei, reprezentanţi ai cultelor, armatei şi vieţii politice.

Odată cu instaurarea comunismului, după 1948, Academia are de înfruntat rigorile dictaturii, fiind transformată, într-un fel sau altul, într-un instrument al propagandei staliniste. Rând pe rând, membrii Academiei Române sunt aruncaţi în închisori sau marginalizaţi, dispar o serie de cutume, de la roba academică, reintrodusă începând cu acest an aniversar, şi până la confiscarea şi naţionalizarea bunurilor sale, ori la suspendarea discursurilor academice.

Academia Română renaşte însă începând cu anul 1990, ajungând în prezent să-şi recupereze majoritatea bunurilor, să termine, să modernizeze noua şi vechea clădirea a Bibliotecii Academiei, recâştigându-şi astfel prestigiul de care se bucura în perioada interbelică.